De 24 de ani, de îndată ce a început tranziţia, societatea românească a înţeles că are nevoie de mai mult PIB. Acest ţel, atins rareori înainte de anul 2000, părea să-şi fi aflat totala împlinire în anii 2004- 2008, când şi o bună parte a populaţiei, şi clasa politică trăiau momente de exuberanţă. Se adunau mulţi bani, băncile copleşeau populaţia cu credite, mai departe cererea de consum impulsiona importurile, iar oamenii consumau, consumau…
N-am avut şansa să ne bucurăm prea mult timp de aerul proaspăt şi tare al unei dimineţi cu care noi nu eram deprinşi. După câţiva ani de bunăstare, desigur pe datorie, a venit peste noi recesiunea, la începutul anului 2009, care ne-a surprins cu adevăruri nu tocmai lesne de acceptat de către societatea românească: închideri de companii, şomaj, bani mai puţini şi mai scumpi. Fiecare zi, fiecare săptămână, fiecare lună aduceau în viaţa noastră întâmplări ce dădeau contur contracţiei economice. Doi ani: 2009 şi 2010. Apoi, începând din 2011, creşterea plus a fost reluată. Dar plusul dobândit în 2011, în 2012 şi în 2013 este cu mult sub nivelul celui din anii 2004-2008. Ar merita aşadar, începând din 2014, să fie forţată creşterea PIB-ului. Însoţită însă de un spor calitativ. Fapt ce ar face posibilă o creştere economică sănătoasă, bazată pe concurenţă, pe competitivitate şi pe eficienţă.
Creşte PIB-ul. Creşte de 13 ani, cu o întrerupere de numai doi ani. Totuşi, o mare parte a populaţiei nu-şi ascunde nemulţumirea. Salariul lunar e încă prea mic. În medie, desigur. Pieţele încă mai gâfâie. Mai mult PIB, însemnând mai multe valori adăugate, producţii mai mari de bunuri şi servicii, n-a adus însă mai multă bunăstare. Fiindcă, ani la rând, producţia de bunuri şi servicii a continuat să fie, în multe companii, orientată cu spatele la populaţie şi la piaţa de consum. Prin urmare, plusul de valoare adăugată nu a reuşit să schimbe prea mult condiţiile de viaţă. Cei care şi-au permis luxul să fie nerentabili au obligat populaţia şi companiile competitive să le accepte indolenţa, nepriceperea şi risipa.
Mai multă bunăstare nu va veni decât de la un PIB de o altă calitate, încorporând valori adăugate care să exprime competitivitate, profit, orientare spre piaţă. Altfel vom continua să adăugăm PIB consumând sufocant de multe resurse. Istoria e martoră că într-o economie obişnuită să risipească energie, metal, capital fix, bani… bunăstarea vine încet. De aici concluzia că în România, până când munca nu va fi înţelept organizată, ea nu va produce acele valori adăugate de care oamenii, piaţa au nevoie.
Economia oricărei ţări se recomandă prin ce produce: avioane, automobile, pălării, pâine, carne, servicii. Dar în spatele tuturor acestor mărfuri sunt oameni, cu pregătirea lor, cu priceperea lor, cu mentalităţile lor, cu obiceiurile lor, cu sentimentele ori resentimentele lor şi cu capacitatea lor de a fabrica bunuri utile. Abia în al doilea rând înseamnă hale, maşini, tehnologii, bani. Dar dincolo şi de oameni, şi de maşini e nevoie de o concurenţă care să ajungă la cote extrem de înalte, ca o componentă importantă a competitivităţii economice. Numai aşa piaţa, devenind concurenţială, se va uita şi de unde vin producătorii, dar cu deosebire şi încotro merg. Câştigători fiind cei care pot să producă mai bine, în condiţii de eficienţă maximă.
De bună seamă că anul 2014 şi cei care vor urma nu vor mai semăna cu anii 2004-2008. Important, în aceşti ani, va fi să fie forţată ieşirea din criză. Un proces îndelungat, complex şi dificil. Fapt care cere, din partea societăţii româneşti, un efort uriaş de grabnică restructurare, de eficientizare, de perfecţionare a întregii activităţi. Şi adaptarea în viteză a economiei la un sistem competitiv. Mai departe, cred că începând din 2014 ţara se va putea angaja pe două fronturi: unul pentru însănătoşirea în continuare a bugetului, prin mai multă disciplină financiară; şi altul pentru consolidarea creşterii economice. Altfel, doar tăind cheltuieli şi disponibilizând forţă de muncă, s-ar putea să fim loviţi de alte şi alte disfuncţionalităţi.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
