Ce înseamnă că trăim „finalul agoniei”, în privinţa dezgheţării liniilor de finanţare din exerciţiul financiar 2021-2027?
Anul 2024 va fi un an al rezultatelor. Majoritatea proiectelor vor fi in perioada de contractare/implementare şi antreprenorii vor începe sa simtă beneficiile finanţării proiectelor.
Bugetul fiecărui program de finanţare aferent perioadei d programare 2021-2027 este unul generos. Echipele de profesionişti din cadrul Agenţiilor de dezvoltare Regională, AFIR, AIMM sunt proactive şi oferă suportul necesar solicitanţilor şi beneficiarilor de finanţări din fonduri europene.
Ghidurile de finanţare au fost mult simplificate, dar grila de punctaj este departe de reala situaţie a companiilor româneşti.
Predictibilitatea a fost înlocuită cu adaptabilitatea! Modificarea condiţiilor de eligibilitatea ale solicitantului sau ale proiectului cu doar câteva zile înainte de depunerea/înregistrarea proiectului spre finanţare, nu face nimic altceva decât sa alimenteze agonia în care se afla mediul de afaceri din România.
16 miliarde de euro vor însuma apelurile lansate pana la finele 2023 din cadrul exerciţiului financiar 2021-2027.
Cele 8 programele regionale, gestionate prin Agenţiile de Dezvoltare, au deschis apeluri pentru aproximativ 35% din alocarea totală a bugetului pe întreaga perioadă de finanţare, iar programele de finanţare centralizate naţional, au lansat apeluri pentru circa 31% din alocare.
Tot în aceasta perioada, AFIR deschide 10 apeluri de primire a cererilor de finanţare a proiectelor.
Noile măsuri fiscale par să acutizeze decalajele dintre investitorii New Money şi cei Old Money. Cum se prefigurează aceştia?
Investitorii de New Money nu se tem „să se murdărească pe mâini”. Cei mai mulţi dintre ei au fost crescuţi cu un alt tip de etică a muncii, deoarece au luptat împotriva sorţii pentru a-şi schimba statutul financiar.
Banii vechi nu necesită să te „murdăreşti pe mâini”. Deoarece majoritatea oamenilor de aici s-au născut în bogăţie, ei preiau de obicei imperii de afaceri deja stabilite.
O altă diferenţă critică între Old Money şi New Money este că persoanele New Money tind să cheltuiască mult mai mult decât cele Old Money. Cei din categoria Old Money sunt mai disciplinaţi şi preferă să economisească. În plus, persoanele din categoria New Money sunt mai relaxate şi mai apropiate de publicul larg din clasele inferioare percepute ca fiind mai joase decât cele din Old Money.
Cei Old Money par să aibă mai multă putere, deoarece îşi folosesc averea pentru a influenţa procesul decizional într-un mod care să le protejeze averea.
În plus, ei sunt percepuţi ca fiind mai puţin generoşi.
Cu toate acestea, cei din categoria New Money sunt mai puţin meticuloşi în gestionarea averii lor, dar sunt mai generoşi şi mai abordabili.
Recunosc faptul că eu sunt destul de “tradiţională” în preferinţe. Îmi place mirosul banilor la fel cum îmi place mirosul cărţilor. Am mii de cărţi citite din filă-n filă şi doar două online.
Consider că cele mai bune investiţii se fac în educaţie, aur si titluri de stat.
Ce tipuri de finanţări ar fi cele mai potrivite pentru domeniile cheie ale României, în completarea PNRR?
România se afla într-un blocaj de viziuni. Nu are o strategie de dezvoltare turistică sau un plan privind reindustrializarea, revitalizarea fostelor sit-uri industriale.
Sunt foarte multe foste unităţi de producţie, uzine fabrici sau combinate care doar dezafectează zona, nimeni nu face nimic în vederea reindustrializării şi revitalizării lor.
Nu cred ca ar fi rău dacă atenţia ar fi îndreptată şi către:
- industria grea: industria metalurgică şi industria de armament
- industria uşoară industria lemnului, industria textilă.
Haideţi să ne uitam la Balanţa comercială şi să venim cu finanţări în funcţie de nevoia reală privind aşezarea situaţiei comerciale. Avem un deficit de 2,28 mld euro. În luna iulie a.c. exporturile au însumat 7,65 mld euro, iar importurile au fost de 9,93 mld euro. Soldul balanţei comerciale „pozitiv sau negativ” influenţează punctajul privind finanţarea proiectelor. Greşeala acestei abordări este că nu sunt tratate diferit companiile din categoria micro, mici şi mijlocii în raport cu soldul BC şi sunt tratate în funcţie de codul CAEN, unde intra şi companiile mari sau companiile cu capital străin.
Care sunt industriile din România care suferă de o penurie de investiţii?
Industria creativă a luat faţa industriei tradiţionale în programele de finanţare. România este o ţară bogată, cu foarte multe resurse naturale. Este nevoie de explorarea şi exploatarea acestora! PIB-ul generat de sectoarele culturale şi creative este efectiv mai mare decât cel din industria truismului.
Ajung să cred că reindustrializarea RO este o himeră. Suntem deja in a patra revoluţie industrială, iar robotizarea, digitalizarea, automatizarea procesului tehnologic in sine şi e-learning-ul generează o transformare radicală în toate economiile şi industriile lumii.
Noi, ca să fim competitivi în lume, trebuie sa gândim in perspectiva in care fabricile autonome se afla in prim-plan si să susţinem companiile care sunt capabile să dezvolte şi să implementeze soluţii industriale. România in acest moment, este un şantier in sine. După ce se vor finaliza proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară, cu siguranţa ţara noastră va avea locul de onoare la masa negocierilor privind dezvoltarea de noi unităţi de productie, atât prin relocarea marilor business-uri internaţionale cât şi finanţarea de noi unităţi de producţii din fonduri europene.
Agricultura, mineritul, exploatarea de resurse naturale sau zona de producţie ar putea creste şi mai mult şi atunci s-ar acoperi consumul intern şi cu siguranţă surplusul va merge la export.
Luăm parte la anii debirocratizării României, dar care mai este birocraţia în procedurile de atragere a fondurilor europene?
Sistemul a fost mult simplificat, de la dosarele cu sute de pagini, semnate şi ştampilate pe fiecare pagina până la încărcarea electronica şi validate prin semnătura electronică atât în procesul de depunere cât şi în perioada de analiza a Cererilor de finanţare.
Birocraţia încă exista în acest sistem al finanţărilor. Se solicita mult prea multe documente solicitantului înainte de finanţarea proiectului. Sunt multe condiţii impuse în tot acest proces de solicitare a finanţării, fără ca să ştie dacă proiectul va fi finanţat sau nu.
În cadrul anumitor programe de finanţare încă se mai primesc proiecte prin metoda FIFO, ceea ce este de neacceptat pentru companiile solicitante
Durata procesului de analiza încă nu a fost scurtata. ceea ce duce la o întârziere a contractării.
Antreprenoriatul in România nu este liniar. Nu doar că fiecare business are specificul lui, la noi fiecare business are specificul lui, în regiunea lui, prin consumatorii lui si prin managementul propriu.
Prin cele 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, intra în România 46 miliarde de euro. Putini bani pentru susţinerea şi dezvoltarea industriilor de baza dezvoltate de companiile româneşti, mulţi bani pentru dezvoltarea proiectelor strategice în infrastructura de sănătate, infrastructura rutieră, feroviară, modernizarea infrastructurii de apa şi canalizare.
Care este viitorul atragerii de fonduri europene în România? Există tendinţe sau schimbări importante pe care le anticipaţi?
În România trebuie schimbat sistemul. Prea multe solicitări înainte de aprobarea spre finanţare a proiectului. Prea multe condiţii impuse după. Primii paşi au fost deja făcuţi prin validarea legislativă a ADR-urilor (Agenţiile de Dezvoltare Regională) de gestionare a apelurile de finanţare ale programului operaţional regional.
Mediul de afaceri din România a ieşit din modulul „tradiţional”. Majoritatea companiilor au bugete de publicitate online, promovare prin intermediul social media, participa la târguri , expoziţii, conferinţe internaţionale, aloca o atenţie deosebita digitalizării proceselor.
Constat o creştere a experimentării cu tehnologii imersive în vederea creşterii calităţii produselor şi serviciilor oferite clienţilor.
Companiile se adaptează la modul de lucru atât remote cât şi hibrid iar planurile pe termen scurt sunt preferate în defavoarea planurilor pe termen lung. Vor sa dezvolte o mentalitate care sa facă fata procesului de creştere în agitaţie şi schimbare.
Simt o sete mare a antreprenorilor români de penetrare a pieţelor străine. Ce-i drept, feedback-ul fiind unul pozitiv venit de la consumatorii de produse si servicii ale antreprenorilor romani.
Cum se vede anul 2024 din punct de vedere al finanţărilor?
Cu un buget de până la 807 miliarde EUR în preţuri curente, NextGenerationEU contribuie la repararea daunelor economice şi sociale imediat cauzate de pandemia de COVID-19 şi la pregătirea UE pentru viitor.
Bugetul se menţine în parametri pentru alocarea a 30 % din bugetul pe termen lung şi din instrumentul de redresare NextGenerationEU, în scopul combaterii schimbărilor climatice. Uniunea Europeana îşi consolidează rolul de actor global, sprijină statele membre în dezvoltare prin creştere economica şi gestionează o piaţa unica de cea 450 milioane de clienţi.
53,8 miliarde EUR pentru politica agricolă comună (PAC) şi 1,1 miliarde EUR pentru Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, pentru fermierii şi pescarii din Europa, dar şi pentru consolidarea rezilienţei sectorului agroalimentar şi a sectorului pescuitului şi pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor;
• 47,9 miliarde EUR pentru dezvoltare regională şi coeziune, cu scopul de a promova coeziunea economică, socială şi teritorială, precum şi infrastructura care sprijină tranziţia verde şi proiectele prioritare ale Uniunii;
• 15,8 miliarde EUR pentru sprijinirea partenerilor noştri şi a intereselor noastre pe scena mondială, din care 11,4 miliarde EUR în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională – Europa globală (IVCDCI – Europa globală), 2,1 miliarde EUR pentru Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IPA III) şi 1,7 miliarde EUR pentru ajutor umanitar (HUMA);
• 13,6 miliarde EUR pentru cercetare şi inovare, din care 12,8 miliarde EUR pentru programul emblematic al Uniunii în domeniul cercetării – Orizont Europa. Proiectul de buget include, de asemenea, finanţarea Actului european privind cipurile în cadrul programului Orizont Europa şi prin redistribuire de la alte programe;
• 4,6 miliarde EUR pentru investiţii strategice europene, din care 2,7 miliarde EUR pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătăţirii infrastructurii transfrontaliere, 1,3 miliarde EUR pentru programul Europa digitală pentru conturarea viitorului digital al Uniunii şi 348 de milioane EUR pentru InvestEU pentru priorităţile-cheie (cercetare şi inovare, dubla tranziţie verde şi digitală, sectorul sănătăţii şi tehnologiile strategice);
• 2,1 miliarde EUR pentru cheltuieli destinate spaţiului, în special pentru Programul spaţial european, în cadrul căruia vor fi reunite acţiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
• 10,3 miliarde EUR pentru capitalul uman, coeziune socială şi valori, din care
3,96 miliarde EUR pentru costurile din ce în ce mai mari de îndatorare din cadrul NGEU (care trebuie ţinute sub observare atentă),
3,7 miliarde EUR pentru ErasmusĂ în vederea creării de oportunităţi de educaţie şi mobilitate pentru cetăţeni,
332 de milioane EUR pentru sprijinirea artiştilor şi a creatorilor din întreaga Europă
215 milioane EUR pentru promovarea justiţiei, a drepturilor şi a valorilor;
• 2,4 miliarde EUR pentru mediu şi politici climatice, din care 745 de milioane EUR pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice şi adaptării la acestea şi 1,5 miliarde EUR pentru Fondul pentru o tranziţie justă în vederea asigurării faptului că tranziţia verde aduce beneficii tuturor;
• 2,2 miliarde EUR pentru protejarea frontierelor noastre, din care 1,1 miliarde EUR pentru Fondul de management integrat al frontierelor şi 874 de milioane EUR (contribuţia totală a UE) pentru Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex);
• 1,7 miliarde EUR pentru cheltuielile legate de migraţie, din care 1,5 miliarde EUR pentru sprijinirea migranţilor şi a solicitanţilor de azil în conformitate cu valorile şi priorităţile noastre;
• 1,6 miliarde EUR pentru abordarea provocărilor din domeniul apărării, din care 638 de milioane EUR pentru sprijinirea dezvoltării capabilităţilor şi a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA), 241 de milioane EUR pentru sprijinirea mobilităţii militare, 260 de milioane EUR pentru noul instrument de apărare pe termen scurt (EDIRPA) şi 343 de milioane EUR pentru sprijinirea producţiei de muniţie;
• 947 de milioane EUR pentru a asigura funcţionarea pieţei unice, inclusiv 602 milioane EUR pentru Programul privind piaţa unică şi 200 de milioane EUR pentru activităţi legate de combaterea fraudei, fiscalitate şi vamă;
• 754 de milioane EUR pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetăţenilor, precum şi 230 de milioane EUR pentru mecanismul de protecţie civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată furniza rapid asistenţă operaţională în caz de criză;
• 726 de milioane EUR pentru securitate, din care 315 milioane EUR pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată şi criminalitatea informatică;
• 213 milioane EUR pentru conexiuni securizate prin satelit în cadrul noului program al Uniunii privind conectivitatea securizată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
