Şefii din bănci: Oamenii de afaceri sunt creativi şi optimişti, dar le lipseşte cultura antreprenorială. Un întreprinzător: Mă doare să se spună că nu avem cultură de afaceri

Întreprinzătorii români se descurcă relativ bine în hăţişul legislativ şi fiscal, sunt creativi şi optimişti, dar multora le lipsesc gândirea strate­gică şi cultura antreprenorială, au remarcat participanţii la cea de-a zecea ediţie a conferinţelor dedi­cate IMM-urilor, organizată ieri de Mediafax.

În timp ce reprezentanţii băncilor consideră că acum este momentul propice pentru lansarea în afaceri, apreciind creativitatea întreprinzătorilor, consultanţii şi liderii asociaţiilor antreprenoriale arată că mediul economic este încă ostil, lipsit de stabilitate şi predictibilitate.

Cu toţii sunt însă de acord că există o nevoie din ce în ce mai acută de cultură antreprenorială şi subliniază necesitatea organizării unui învăţământ de specialitate.

Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank, a declarat că mediul de afaceri este în această perioadă favorabil pentru lansarea în afaceri, chiar dacă există încă unele provocări care îngreunează accesul IMM-urilor la finanţări. „Solul pe care se însămânţează afacerile este, acum, deosebit de fertil, drumul spre succes este mai uşor de parcurs şi cred că nu există bancă să nu aibă în portofoliu produse şi servicii dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii”, a spus Mirela Iovu. „Desigur, nu ne îmbătăm cu apă rece, sunt încă multe dificultăţi care stau în calea antreprenorilor, dar experienţa noastră, de aproape 10 ani în finanţarea IMM-urilor, ne arată că perioada actuală este mult mai favorabilă lansării în afaceri faţă de perioadele anterioare”, a mai spus oficialul de la CEC Bank. Însă cele mai multe dintre firmele nou-înfiinţate în ultimii ani sunt foarte mici, a remarcat Dana Demetrian, vicepreşedinte al Băncii Comerciale Române. „Uitaţi-vă pe datele de la Registrul Comerţului, o să vedeţi că majoritatea firmelor noi sunt foarte mici, au talia sub 100.000 de euro. Asta poate să se interpreteze şi ca o lipsă de bani, de capital pentru pornire, dar şi ca o nevoie acută de cultură antreprenorială. România are nevoie să genereze cultură antreprenorială la nivel basic”, a spus Dana Demetrian.

De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Naţional al IMM, Florin Jianu, a prezentat un stu­diu din care reiese că tinerii preferă să se lanseze în afaceri, dar mulţi nu au pregătirea necesară, astfel că se conturează necesitatea de a introduce antre­pre­noriatul ca disciplină în învăţământul pre­universitar. „Să ne amintim modelul matema­tici­anului Grigore Moisil, care a înfiinţat liceele de informatică. Dacă astăzi România are un sector IT performant la nivel mondial este pentru că are, încă din anii ‘70, aceste licee de informatică. La fel am putea avea performanţe şi în mediul de afaceri, dacă am avea licee de antreprenoriat”, a spus Florin Jianu.

În fine, referindu-se la regimul legislativ, consultantul fiscal Daniel Pană, tax director la compania KPMG, a arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt definite, oficial, ca un termen cu durata de un an. „Termenul de predictibilitate este prevăzut clar în legislaţia fiscală, dar este defi­nit ca o perioadă de un an în care se menţin regle­mentările. Atât durează oficial stabilitatea, un an.“

„Dar este evident că nicio firmă nu-şi face businessplanuri doar pe un an. Astfel că antreprenorii trebuie să facă acest efort de a lua în calcul elementul imprevizibil al schimbărilor din regimul fiscal”, a spus Daniel Pană.

Conferinţa „IMM-urile României” a fost or­gani­zată de Mediafax cu sprijinul CEC Bank, BCR, Alpha Bank, Edenred, GarantiBank şi Nescafé.

Sorin Dănilă, întreprinzător: „În Germania, habar n-am pe unde-i Fiscul”

În cadrul conferinţei „IMM-urile României” au intervenit şi întreprinzătorii din sală. Unul dintre ei, Sorin Dănilă, a spus că în Germania TVA se rambursează automat, cu proceduri atât de relaxate încât prezenţa organelor fiscale este practic nulă.

„Mă doare să aud când se spune că românii nu au ADN ul sau cultură pentru afaceri. Am firmă în România din 1995, cu un capital de un milion de lei şi nici o datorie la stat, dar şi vreo 60.000 de euro de recuperat din TVA. În 2011 am deschis, cu 25.000 de euro, un GmbH (n.n.- echivalentul SRL-ului) în Germania; normal că i-am cheltuit pe toţi în prima săptămână, şi ce să vezi, la prima declaraţie cu TVA pe minus găsesc în cont după circa o lună vreo 4.000 şi ceva de euro ramburs de Mehrwertsteuer (TVA). Habar n-aveam pe unde-i Finanzamt-ul şi chiar eram stresat, ca român, că o să-mi vină în control să-mi măsoare metrii pătraţi de birou şi să explic inventarul. Şi ei ce fac: îmi dau singuri TVA înapoi”, a spus întreprinzătorul.