"Modalitatea în care statul român a încercat în ultimii douăzecide ani să rezolve problema restituirii proprietăţilor a fost uneşec. Principala cauză a insucceselor a fost instabilitateapolitică care a dus la instabilitate legislativă. Înclin să cred căatunci când s-a pornit, s-a greşit asupra concepţiei strategice şis-a încercat «restitutio in integrum». A fost o eroare acest lucru,trebuie să existe o limitare a restituirilor. De asemenea, lipsaunui criteriu de cuantificare a despăgubilor a făcut din CEDO unagent imobiliar responsabil de evaluarea proprietăţilor", adeclarat Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei la conferinţainternaţională privind problematica restituirii proprietăţilor şi aacordării compensaţiilor băneşti din perspectiva jurisprudenţeiCurţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Declaraţia a fost făcută în faţa a peste 60 de oficiali aiguvernelor statelor membre ale Consiliului Europei invitaţi laconferinţă, în faţa înalţilor oficiali ai CEDO, dar şi a peste60.000 de persoane cu decizii judecătoreşti de despăgubire şi careaşteaptă de ani de zile compensarea la Autoritatea Naţională pentruRestituirea Proprietăţilor (ANRP) şi a altor 2.000 care au dosarelepe rol la Curtea de la Strasbourg.
Afirmaţia ministrului este cu atât mai gravă cu cât FondulProprietatea a fost înfiinţat de Guvern în 2005 tocmai pentru acompensa foştii proprietari ale căror imobile nu mai puteau firetrocedate în natură şi ale căror despăgubiri depăşeau în valoare500.000 de lei. Pentru înfiinţarea Fondului, statul a pus la bătaiecele mai importante active din economie: energie, petrol şigaze.
De aproape o lună şi după cinci ani de la înfiinţare Fondul adevenit funcţional şi se tranzacţionează la Bursa de ValoriBucureşti, însă preţul acţiunii pe Bursă este departe de valoareade un leu la care au fost evaluate despăgubirile.
Brokerii văd preţul la FondulProprietatea tot în jos
"Cel mai important este ca autorităţile româneşti să adoptemăsuri realiste, coerente şi eficiente în problematica restituirii.Hotărârea pilot a CEDO împotriva României oferă câteva indiciiinteresante Guvernului României cu privire la nivelulcompensaţiilor şi despre cum să găsească echilibrul corect", a spusGenevieve Mayer, şeful departamentului pentru executareahotărârilor CEDO, Consiliul Europei.
Pe 12 octombrie 2010, CEDO a declanşat în premieră procedurahotărârii pilot împotriva României, în două dosare care privescsistemul retrocedărilor. Deciziile luate de Curte în cazul celordouă dosare - Atanasiu şi Poenaru vs. România şi Solon vs. România- vor fi folosite drept punct de plecare pentru remediereadeficienţelor din domeniul proprietăţii. CEDO a obligat statulromân să achite în numerar despăgubiri celor două cazuri şi a dat18 luni pentru remedierea deficienţelor din sistemulretrocedărilor. Mai mult, judecătorii Curţii de la Strasbourgrecomandă eşalonarea şi plafonarea despăgubirilor.
"Am organizat un grup de lucru interministerial care evalueazăsoluţiile şi cred că în următoarele două-trei luni putem prezentaun pachet de soluţii", a continuat ministrul justiţiei.Autorităţile locale nu sunt la prima încercare de a rezolvaproblema despăgubirilor. De fiecare dată însă modificările delegislaţie nu au făcut decât să complice şi mai mult situaţiafoştilor proprietari şi să adâncească discriminarea.
Potrivit estimărilor făcute de Guvern, sunt necesari 21 mld.euro (17% din PIB-ul pe 2010) pentru a compensa pe toţi foştiiproprietari. Efortul financiar este uriaş, în condiţiile în care înultimii cinci ani au fost soluţionate doar 8.000 de dosare dedespăgubire dintr-un total de peste 60.000, dintre care circa 5.000de persoane au primit peste 60% din Fondul Proprietatea sub formăde acţiuni, iar alte 3.850 de persoane au primit circa 350 mil.lei. Mai mult, statul a suspendat până în iulie 2012 despăgubirileîn numerar şi mai are la dispoziţie doar 36,8% din capitalulFondului pentru compensaţii, în valoare de 2,9 mld. lei la preţulde ieri al acţiunii.
"Despăgubirea foştilor proprietari este o povară financiarăpentru România. Înclin să cred că soluţia adoptată de Guvern va fio eşalonare pe mai mulţi ani a plăţilor de despăgubirilor şi nu oplafonare. Deşi este agreată de CEDO, plafonarea va generadiscriminări între cei care au primit despăgubiri şi cei careaşteaptă de ani pe listele de la ANRP şi nu au primit o soluţie dincauza birocraţiei şi a ineficienţei aparatului administrativ. Credcă orice modificare legislativă va deveni superfluă dacă nu estemărit personalul Autorităţii de Restituire a Proprietăţilor careare de procesat zeci de mii de dosare", a spus avocatul IulianLepa, specializat în restituiri.
Autoritatea de Restituire are circa 150 de salariaţi, încondiţiile în care are înregistrate circa 60.000 de dosare, iar laprimăriile din teritoriu au fost înregistrate peste 800.000 decereri, dintre care au fost acceptate circa 172.000, în cazul lorfiind propuse compensări.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
