Guvernul recunoaşte că despăgubirea foştilor proprietari a fost un eşec şi promite noi soluţii
La cinci ani de la înfiinţarea Fondului Proprietatea, Guvernul prin ministrul justiţiei a recunoscut pentru prima dată că procesul de restituire şi despăgubire a foştilor proprietari a fost un eşec. Declaraţia vine la mai puţin de o lună după ce Fondul Proprietatea, instrument creat special pentru procesul de despăgubire, a fost listat la Bursă. Dacă foştii proprietari au pierdut, în schimb cei care le-au cumpărat titlurile la discount au câştigat.
"Modalitatea în care statul român a încercat în ultimii douăzeci de ani să rezolve problema restituirii proprietăţilor a fost un eşec. Principala cauză a insucceselor a fost instabilitatea politică care a dus la instabilitate legislativă. Înclin să cred că atunci când s-a pornit, s-a greşit asupra concepţiei strategice şi s-a încercat «restitutio in integrum». A fost o eroare acest lucru, trebuie să existe o limitare a restituirilor. De asemenea, lipsa unui criteriu de cuantificare a despăgubilor a făcut din CEDO un agent imobiliar responsabil de evaluarea proprietăţilor", a declarat Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei la conferinţa internaţională privind problematica restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Declaraţia a fost făcută în faţa a peste 60 de oficiali ai guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei invitaţi la conferinţă, în faţa înalţilor oficiali ai CEDO, dar şi a peste 60.000 de persoane cu decizii judecătoreşti de despăgubire şi care aşteaptă de ani de zile compensarea la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi a altor 2.000 care au dosarele pe rol la Curtea de la Strasbourg.
Afirmaţia ministrului este cu atât mai gravă cu cât Fondul Proprietatea a fost înfiinţat de Guvern în 2005 tocmai pentru a compensa foştii proprietari ale căror imobile nu mai puteau fi retrocedate în natură şi ale căror despăgubiri depăşeau în valoare 500.000 de lei. Pentru înfiinţarea Fondului, statul a pus la bătaie cele mai importante active din economie: energie, petrol şi gaze.
De aproape o lună şi după cinci ani de la înfiinţare Fondul a devenit funcţional şi se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti, însă preţul acţiunii pe Bursă este departe de valoarea de un leu la care au fost evaluate despăgubirile.
Brokerii văd preţul la Fondul Proprietatea tot în jos
"Cel mai important este ca autorităţile româneşti să adopte măsuri realiste, coerente şi eficiente în problematica restituirii. Hotărârea pilot a CEDO împotriva României oferă câteva indicii interesante Guvernului României cu privire la nivelul compensaţiilor şi despre cum să găsească echilibrul corect", a spus Genevieve Mayer, şeful departamentului pentru executarea hotărârilor CEDO, Consiliul Europei.
Pe 12 octombrie 2010, CEDO a declanşat în premieră procedura hotărârii pilot împotriva României, în două dosare care privesc sistemul retrocedărilor. Deciziile luate de Curte în cazul celor două dosare - Atanasiu şi Poenaru vs. România şi Solon vs. România - vor fi folosite drept punct de plecare pentru remedierea deficienţelor din domeniul proprietăţii. CEDO a obligat statul român să achite în numerar despăgubiri celor două cazuri şi a dat 18 luni pentru remedierea deficienţelor din sistemul retrocedărilor. Mai mult, judecătorii Curţii de la Strasbourg recomandă eşalonarea şi plafonarea despăgubirilor.
"Am organizat un grup de lucru interministerial care evaluează soluţiile şi cred că în următoarele două-trei luni putem prezenta un pachet de soluţii", a continuat ministrul justiţiei. Autorităţile locale nu sunt la prima încercare de a rezolva problema despăgubirilor. De fiecare dată însă modificările de legislaţie nu au făcut decât să complice şi mai mult situaţia foştilor proprietari şi să adâncească discriminarea.
Potrivit estimărilor făcute de Guvern, sunt necesari 21 mld. euro (17% din PIB-ul pe 2010) pentru a compensa pe toţi foştii proprietari. Efortul financiar este uriaş, în condiţiile în care în ultimii cinci ani au fost soluţionate doar 8.000 de dosare de despăgubire dintr-un total de peste 60.000, dintre care circa 5.000 de persoane au primit peste 60% din Fondul Proprietatea sub formă de acţiuni, iar alte 3.850 de persoane au primit circa 350 mil. lei. Mai mult, statul a suspendat până în iulie 2012 despăgubirile în numerar şi mai are la dispoziţie doar 36,8% din capitalul Fondului pentru compensaţii, în valoare de 2,9 mld. lei la preţul de ieri al acţiunii.
"Despăgubirea foştilor proprietari este o povară financiară pentru România. Înclin să cred că soluţia adoptată de Guvern va fi o eşalonare pe mai mulţi ani a plăţilor de despăgubirilor şi nu o plafonare. Deşi este agreată de CEDO, plafonarea va genera discriminări între cei care au primit despăgubiri şi cei care aşteaptă de ani pe listele de la ANRP şi nu au primit o soluţie din cauza birocraţiei şi a ineficienţei aparatului administrativ. Cred că orice modificare legislativă va deveni superfluă dacă nu este mărit personalul Autorităţii de Restituire a Proprietăţilor care are de procesat zeci de mii de dosare", a spus avocatul Iulian Lepa, specializat în restituiri.
Autoritatea de Restituire are circa 150 de salariaţi, în condiţiile în care are înregistrate circa 60.000 de dosare, iar la primăriile din teritoriu au fost înregistrate peste 800.000 de cereri, dintre care au fost acceptate circa 172.000, în cazul lor fiind propuse compensări.