Foştii păgubiţi ai regimului comunist care au avut norocul să primească acţiuni la Fondul Proprietatea (FP) s-au resemnat cu preţul acţiunilor de pe bursă, în condiţiile în care acţiunile se tranzacţionează acum la un preţ egal cu cel din septembrie 2010 când Franklin Templeton a preluat administrarea fondului, iar acţiunile nu erau nici măcar listate.
Ei au cerut însă în AGA ca administratorul să încerce să plătească mai repede dividendele care li se cuvin din profitul pe anul trecut. AGA de bilanţ are loc o dată pe an, în luna aprilie, iar pe ordinea de zi sunt situaţiile financiare pe anul precedent şi propunerea privind distribuirea de dividende.
"De ce nu ne daţi dividendele mai repede? Măcar în aprilie. Pentru că noi cu banii aceştia ne facem planuri, ori de sănătate, ori de vacanţă", a fost întrebarea unui acţionar.
Un alt acţionar, mult mai virulent, l-a acuzat pe administratorul fondului că întârzie deliberat distribuirea dividendelor pentru a ţine mai mult timp banii în cont. "Aveaţi suficient timp la dispoziţie ca să finalizaţi situaţiile financiare până în martie, iar în aprilie să ne daţi dividendele, însă vreţi să daţi dividendele cât mai târziu ca să ţineţi banii la bancă şi să încasaţi dobânzi", a declarat el.
Problema ridicată de acţionarii FP este veche pe piaţa de capital din România, unde companiile încep abia în iunie să plătească dividendele pe anul precedent, iar unele amână plata dividendelor până în septembrie sau octombrie, lucru care nu se întâmplă pe pieţele dezvoltate, unde companiile plătesc dividende trimestrial, chiar pe parcursul anului fiscal.
Miza dividendelor de la FP este foarte mare, având în vedere că suma brută pe care fondul o va distribui în acest an se ridică la 120 mil. euro. Doar Petrom dă dividende mai mari (400 mil. euro).
Pentru cei 10.000 de acţionari ai Fondului Proprietatea este important să-şi ia banii cât mai repede, deoarece fiecare zi de întârziere înseamnă câştiguri mai mici. De exemplu, cine deţine 2 milioane de acţiuni FP are dreptul la dividende brute de 77.000 de lei şi va încasa aproape 64.800 de lei net (circa 14.800 de euro). Această sumă pusă la bancă la o dobândă de 7% pe an aduce în două luni o dobândă de 170 de euro. Pentru un acţionar instituţional, care deţine 200 de milioane de acţiuni, cele două luni de întârziere la plata dividendelor înseamnă pierderi de 17.000 de euro.
Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, a declarat însă că reglementările actuale nu permit plata mai rapidă a dividendelor, care trebuie aprobate mai întâi în AGA, iar apoi legea obligă la o perioadă de câteva săptămâni până la data de înregistrare când vor fi identificaţi acţionarii îndreptăţiţi să primească dividende. El a spus că pe viitor fondul va încerca să accelereze procesul de distribuire a dividendelor.
Adunarea Generală a Acţionarilor de la Fondul Proprietatea a debutat fără incidente. Mai întâi, Mark Mobius, figura emblematică a celor de la Franklin Templeton, care la cei 75 de ani ai săi continuă să vină în România de câteva ori pe an pentru a participa la AGA de la FP, a susţinut o prezentare în care a arătat evoluţia FP în comparaţie cu cea a altor fonduri închise administrate de Templeton. El le-a spus din nou acţionarilor că fondurile de investiţii dedicate pieţelor de frontieră primesc tot mai mulţi bani de la investitori şi că aceste fonduri caută oportunităţi şi se vor opri cu siguranţă şi asupra României.
Nimeni nu a mai aplaudat însă prezentarea sa, ca în alte ocazii, semn că acţionarii s-au săturat de promisiuni. După un an şi jumătate în care Templeton a administrat Fondul Proprietatea, perioadă în care a încasat comisioane de circa 11 mil. euro, preţul acţiunilor este de 0,54 de lei, la fel ca în septembrie 2010, când fondul nu era nici măcar listat, iar discountul dintre preţul acţiunilor şi valoarea activului net este tot de 50%. Asta deşi Templeton şi-a asumat ca principal obiectiv atragerea de investitori şi creşterea valorii acţiunilor FP.
Greg Konieczny, managerul FP, a prezentat apoi bilanţul administrării FP în ultimul an. El a arătat că numărul de acţionari instituţionali străini a crescut de la 39 înainte de listare la 183 în prezent, iar participaţiile lor au urcat de la 13,6% în decembrie 2010 la 48% în prezent.
Problema este că majoritatea investitorilor străini atraşi de fond în această perioadă sunt fonduri speculative (de hedging) care au cumpărat acţiunile de pe bursă la promoţie, adică la preţuri cu 50% sau chiar 65% mai mici decât valoarea activelor, şi care acum presează administratorul să vândă active şi să împartă banii acţionarilor.
Propunerea a venit din partea fondului american de hedging Elliott, cel mai mare acţionar al FP, care a ajuns să deţină 13,91%, şi a fost îmbrăţişată de voie-de nevoie şi de Franklin Templeton, mai ales după ce acţionarii au aprobat la începutul lunii aprilie ca administratorul să încaseze un comision suplimentar din sumele pe care le va distribui acţionarilor în urma vânzării activelor.
Propunerea de răscumpărare a unui pachet de până la 8% din acţiunile FP, pe care Templeton a susţinut-o în AGA de ieri, a fost votată cu o largă majoritate de acţionari, fiind susţinută de Elliott. Pachetul ce urmează a fi răscumpărat, de 1,1 miliarde de acţiuni, valorează în prezent pe bursă 594 mil. lei (136 mil. euro).
Dacă administratorul FP va răscumpăra toate acţiunile la acest preţ, atunci va încasa un comision suplimentar de circa 2 milioane de euro, adică 1,5% din valoarea acţiunilor răscumpărate.
Principala problemă este de unde va lua fondul aceşti bani, având în vedere că dividendele pe care le încasează de la companiile din portofoliu merg oricum către acţionarii FP sub formă de dividende. "Banii vor proveni din vânzări de active din portofoliu", a declarat Greg Konieczny. El a spus că în acest moment nu ştie ce participaţii vor fi vândute. FP a mandatat Citibank să-i caute cumpărători pentru participaţiile deţinute în companiile de distribuţie a energiei electrice şi de distribuţie a gazelor.
Acţionarii au mai întrebat dacă FP va mai realiza şi investiţii noi sau toţi banii vor fi distribuiţi către acţionari, iar răspunsul celor de la Templeton arată că au renunţat la reinvestirea banilor rezultaţi din vânzări de active, aşa cum a cerut Elliott. O astfel de strategie duce pe termen lung la lichidarea fondului.
"Prioritatea noastră este în acest moment creşterea preţului acţiunilor. Este greu de găsit o investiţie mai profitabilă decât Fondul Proprietatea în acest moment, pentru că acţiunile se tranzacţionează la un discount de 50%, ceea ce înseamnă că fiecare acţiune răscumpărată aduce un profit de 100% acţionarilor fondului", a spus Greg Konieczny, managerul FP.
Acţiunile răscumpărate vor fi anulate, ceea ce înseamnă că activul net al fondului se va împărţi la un număr mai mic de acţiuni, deci valoarea activului net unitar (VUAN) va fi mai mare. Asta ar trebui, teoretic, să determine şi o creştere a preţului acţiunilor pe bursă.
Acţionarii FP au mai aprobat ieri anularea celor 240 de milioane de acţiuni răscumpărate de fond anul trecut şi reducerea corespunzătoare a capitalului social, ceea ce va determina şi o creştere uşoară a VUAN-ului.
Fostul preşedinte al Cocor a cerut tragerea la răspundere a Templeton
Punctul culminant al AGA de ieri s-a înregistrat când Dan Bărbulescu, fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Cocor, a cerut în calitate de acţionar al FP începerea acţiunii în răspundere împotriva administratorului Franklin Templeton pentru management defectuos. El a reclamat faptul că anul trecut Templeton a folosit informaţii privilegiate pentru a vinde un pachet de acţiuni Oil Terminal.
Tranzacţia la care el se referă a avut loc pe 9 iunie 2011, când FP a vândut un pachet de 9 milioane de acţiuni Oil Terminal, după ce Consiliul de Administraţie ar fi aprobat convocarea AGA în vederea majorării capitalului social cu nişte terenuri deţinute de stat, care ar fi diluat participaţiile celorlalţi acţionari.
Convocatorul AGA a fost publicat pe 10 iunie 2011, la o zi după tranzacţia realizată de FP, iar Bărbulescu a afirmat că Templeton ar fi folosit informaţia privind convocarea AGA, la care avea acces deoarece are un membru în Consiliul de Administraţie al Oil Terminal.
Ulterior, preţul acţiunilor a scăzut puternic, de la 0,3681 lei/acţiune (preţul de vânzare al FP) la sub 0,2 lei/acţiune. În prezent, acţiunile OIL se tranzacţionează la 0,1565 lei/acţiune. "Înţeleg că ceea ce ne reproşează domnul Bărbulescu este că am vândut pe maxime", a comentat Greg Konieczny, managerul FP. "Problema e de ce nu aţi vândut tot?", a fost replica lui Bărbulescu.
Propunerea sa a fost introdusă pe ordinea de zi, dar a fost respinsă de acţionari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
