Un număr de 15 societăţi de brokeraj au fost autorizate de CNVM,Bursă şi Depozitarul Central să realizeze tranzacţii în lipsă peacţiunile Fondului Proprietatea. Brokerii au însă nevoie de timppentru a se acomoda cu aceste operaţiuni, astfel că niciunul dintreei nu a pariat pe scăderea acţiunilor FP până în prezent.
Teoretic, vânzările în lipsă (short-selling) au debutat marţi,25 ianuarie, la Bursa de Valori Bucureşti odată cu intrarea latranzacţionare a acţiunilor Fondului Proprietatea (FP), singurulemitent local care permite acest tip de operaţiuni.
Practic însă, în prima şedinţă de tranzacţionare a acţiunilor FPnu a fost realizată nicio vânzare în lipsă, printre motiveleinvocate de brokeri fiind intervalul scurt de timp scurs de laemiterea reglementărilor (6 ianuarie) care nu le-a permis săaprofundeze modul în care se derulează tranzacţiile şi nici să îşipună la punct logistica şi infrastructura de back office. Gradulridicat de complexitate al acestui tip de operaţiuni, pretabil maiales investitorilor sofisticaţi obişnuiţi cu tranzacţiile pederivate, i-a ţinut departe pe investitori.
"Bursa de Valori are obligaţia de a publica la sfârşitulfiecărei zile de tranzacţionare informaţii privind volumul şinumărul tranzacţiilor de vânzare în lipsă executate pe piaţareglementată, pentru fiecare emitent în parte", a spus Radu Toia,director în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.
Alin Barbu, directorul general adjunct al Bursei de ValoriBucureşti, a declarat pentru ZF că nu au avut loc tranzacţii înlipsă marţi, 25 ianuarie, pentru ziua de ieri şedinţa nefiindîncheiată, neputând oferi informaţii.
Introducerea vânzărilor în lipsă alături de conturile globale aufost două măsuri de modernizare a Bursei de la Bucureşti, menite săfacă piaţa locală de capital mai accesibilă investitorilor străinişi să o alinieze la standardele de tranzacţionare ale marilor bursedin regiune.
Dacă pentru conturile globale brokerii s-au aliniatreglementărilor într-un interval scurt de timp, de doar câtevasăptămâni, presiunea fiind uriaşă pentru că dacă testările nu eraufăcute şi avizele nu erau primite, aceştia nu puteau tranzacţionaacţiunile Fondului Proprietatea, în ceea ce priveşte alinierealogisticii, a sistemelor infromaticii şi a infrastructurii de backoffice la cerinţele, deloc simple, ale operaţiunilor de vânzare înlipsă, lucrurile au evoluat într-un ritm mai lent. Deşi 15societăţi din peste 60 au primite avizele necesare, există un numărde brokeri care sunt în curs de a primit autorizaţiile necesarepentru a putea face short-selling.
"Vânzările în lipsă" presupun ca un investitor să vândă acţiunipe care nu le are în portofoliu, astfel că trebuie să le împrumutemai întâi şi abia apoi să facă tranzacţia. El mizează astfel pefaptul că preţul va scădea şi le va putea răscumpăra mai ieftinpentru a le returna proprietarului.
"Dacă investitorul împrumută acţiunile de la broker, atuncibrokerul trebuie să încheie un contract de împrumut pe care trebuiesă îl adapteze contractului de împrumut internaţional. De asemenea,brokerul trebuie să aibă la Depozitar un cont de garanţii unde suntevidenţiate acţiunile folosite drept garanţie pentru împrumut. Înpropriul back office, brokerul trebuie să ţină evidenţa garanţiilorşi a acţiunilor împrumututate pentru fiecare client în parte", aspus Adriana Tănăsoiu, directorul general al DepozitaruluiCentral.
"Atunci când un investitor împrumută acţiuni FP de la un brokerpentru a le vinde ulterior, respectivele acţiuni sunt transferatedin contul "house" al brokerului în contul global al clienţilor.Între broker şi investitor trebuie încheiat un contract de împrumutprin care sunt stabilite ce acţiuni sunt oferite drept garanţie şivaloarea dobânzii încasate de broker pentru împrumut", a conchisRadu Toia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
