Guvernul ar fi trebui să închidă bugetul din 2023 cu un deficit de 4,4% din PIB. O misiune grea, care între timp a devenit imposibilă, chiar şi cu pachetul fiscal bugetar care a intrat în linie dreaptă.
România este singurul stat membru din Uniunea Europeană în procedură de deficit excesiv. Toate bugetele europene au ieşit şifonate după pandemie şi nu şi-au revenit nici în 2022. De exemplu, Franţa are cel mai mare deficit bugetar din UE: 8% din PIB în 2022. Cu toate acestea, doar România a depăşi ţintele încă din 2019, când guvernul Orban cu ministrul Florin Cîţu la cârma finanţelor a dus deficitul bugetar la 4,6% din PIB.
Astfel, în 2020, România a intrat în procedura de deficit excesiv. Cu alte cuvinte, ţara a fost avertizată de Comisia Europeană şi Consiliul UE că trebuie să ajungă din nou la un deficit bugetar de 3% din PIB, adică în limitele asumate prin tratate, până în 2024, pentru că în 2020-2022 s-au suspendat regulile cu privire la ţintele de deficit bugetar. Pentru a ajunge acolo, însă, trebuie urmaţi nişte paşi şi reducerea să fie graduală. Astfel, de la un deficit bugetar de aproape 10% din PIB în 2020, România a ajuns la un deficit de 6,7% din PIB în 2021 şi 5,7% din PIB în 2022.
Toate bune până aici, dar în 2023 ar trebui, conform angajamentelor asumate, să reducă la 4,4% din PIB, ceea ce guvernul recunoaşte că este o poveste. Nu este clar în acest moment cât va fi deficitul bugetar şi care este limita care va fi tolerată de UE sau agenţiile de rating, dar cert este că deficitul bugetar va rămâne mai sus decât ţintele asumate în 2023 şi 2024.
