♦ Nu ar fi prima dată când guvernul creşte TVA-ul pentru a face rost de bani la buget pe termen scurt, dar, în 2010, guvernul Boc creştea TVA-ul în plină criză ♦ Or, acum guvernul se laudă cu cea mai bună creştere economică din regiune şi cu inflaţie în scădere.
Despre problema deficitului bugetar se vorbeşte din aprilie, însă nici în acest moment guvernul nu a venit cu un pachet fiscal asumat pentru creşterea veniturilor sau încetinirea cheltuielilor bugetare. Soluţia de avarie, în viziunea europarlamentarilor români de la Reper, partidul desprins din USR-Plus, este creşterea TVA pentru o perioadă limitată, care să aducă bani mai repede la bugetul de stat, pentru că guvernul trebuie să scadă deficitul bugetar până la finalul acestui an, iar creşterea de TVA aduce bani la buget încă din momentul modificării.
„Din punctul meu de vedere, ca să fie credibile măsurile guvernului, unele dintre ele, pe care chiar trebuie să le ia, pentru că trebuie pe termen scurt să acopere un deficit, în paralel, imediat, guvernul ar trebui să lanseze nişte reforme structurale profunde”, a spus Dacian Cioloş, europarlamentar român şi fost prim-ministru al României, răspunzând unei întrebări a Ziarului Financiar.
El se referă la credibilitatea măsurilor fiscale pe care guvernul şi le asumă în faţa Comisiei Europene. Practic, în ultimele săptămâni guvernul a negociat cu Comisia Europeană flexibilitatea unui deficit bugetar mai mare decât cel asumat, adică de 4,4% din PIB în 2023 şi 3% din PIB în 2024. Miza este accesul la fondurile europene, care pot fi blocate dacă România nu revine în termenul agreat la un deficit bugetar de sub 3% din PIB, aşa cum prevăd tratatele europene.
„A spus (Comisia Europeană - n.red.) că planul nostru de măsuri fiscal-bugetare trebuie să fie mult mai dur, să fie mult mai consistent. Noi trebuie să negociem cu Comisia Europeană, în coaliţia de guvernare”, a spus Marcel Boloş, la digi24.
Comisia Europeană a aşadar pachetul de măsuri propus de guvern şi a cerut măsuri suplimentare care să asigure scăderea deficitului prin creşterea de venituri. Cea mai la îndemână variantă, pe termen scurt, este creşterea TVA-ului şi ar reprezenta o soluţie de avarie în acest moment, este de părere Dragoş Pâslaru, eurodeputat român.
„Soluţia pe care o avem în acest moment (creşterea de TVA- n. red.) este o măsură temporară, să spunem, până la 1 ianuarie 2025. Este o măsură temporară de ridicare a fiscalităţii indirecte (TVA, accize – n.red), care să fie foarte clar pentru toată lumea că este de fapt taxa pe prostia guvernului. O definim ca atare, că-i taxa pe prostia guvernului”, a spus Pâslaru.
„A spus (Comisia Europeană - n.red.) că planul nostru de măsuri fiscal-bugetare trebuie să fie mult mai dur, să fie mult mai consistent. Noi trebuie să negociem cu Comisia Europeană, în coaliţia de guvernare.
Nu ar fi prima dată când guvernul creşte TVA-ul pentru a face rost de bani la buget pe termen scurt, dar, în 2010, când guvernul Emil Boc a crescut această taxă, România resimţea din plin efectele crizei financiare pornite în 2008. Acum însă, în România se vorbeşte de creştere economică bună, mai ales prin comparaţie cu alte state europene, şi de inflaţie, care se domoleşte. Iată însă că bugetul nu are destui bani care să susţină cheltuielile, formate în cea mai mare pare din pensii şi din salariile bugetarilor, adică aşa-zisele cheltuieli fixe.
Toată lumea vrea mai mulţi bani şi bugetarii deja au ieşti în stradă sau ameninţă să iasă în stradă pentru creşteri de salarii.
Cheltuielile sunt, aşadar, de neclintit, iar veniturile cresc sub aşteptări. În consecinţă, deficitul bugetar creşte, în loc să scadă. La finalul lui 2022 deficitul bugetar al ţării era de 5,7% din PIB.
Mai multe delegaţii din România, inclusiv premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de finanţe Marcel Boloş au fost la Bruxelles şi au discutat de un deficit mai mare decât cel la care s-a angajat România în 2023, adică o reducere la 4,4% din PIB.
Comisia ar fi de acord cu un deficit puţin mai mare, dar să rămână mai mic decât cel din 2022 şi guvernul român să vină cu măsuri pentru creşterea veniturilor şi încetinirea cheltuielilor. În lipsa creşterii de TVA pe termen scurt şi lansarea unor reforme în administraţie, cum ar fi reforma bugetarilor sau a oraşelor şi comunelor, măsurile prezentate de guvern sufocă antreprenorii şi afectează mai grav economia, mai este de părere Dragoş Pâslaru.
„Altfel, practic, guvernul ce face? Sufocă antreprenorii şi toţi creatorii de valoare, lucru care va afecta întreaga economie şi care va duce ţara în faliment. Astea sunt, de fapt, consecinţele încercării acuma guvernului disperată de a scăpa, de a se ascunde şi de a păcăli Comisia Europeană”, a mai spus el.
Răzvan Botea, Strasbourg
