Eveniment

S&P scade ratingul Primăriei lui Sorin Oprescu. Muncipalitatea şi-a creat singură mari probleme de finanţare

De când este în fruntea primăriei generale, primarul general Sorin Oprescu şi Consiliul General au avut pe mână 3,8 mld. euro. Poate cineva justifica cheltuirea acestor sume?

Autor: Iulian Anghel

22.03.2012, 00:05 709

În comunicatul în care a făcut acest anunţ marţi-seară S&P justifică înrăutăţirea ratingului, din cauza incertitudinilor privind răscumpărarea chiar a acestor obligaţiuni de 500 milioane euro cu maturitate în 2015. Agenţia susţine că a redus ratingul din motive contractuale, care au condus la informaţii insuficiente pentru realizarea evaluării. Concret, între cele două părţi nu s-a putut încheia un nou contract de evaluare de rating (pentru că S&P nu ar fi îndeplinit condiţiile legale în vigoare privind achiziţiile publice, respectiv nu au fost de acord cu constituirea şi depunerea garanţiei de participare la procedura de achiziţie, în cuantum de aproximativ 2% din valoarea estimată a contractului de servicii, susţine Primăria). Reprezentanţii municipalităţii citaţi de Mediafax acuză că, în lipsa acestui contract, agenţia şi-a luat informaţii de pe site-ul Primăriei, dar că acestea "sunt insuficiente pentru elaborarea unei analize şi a unui raport de rating concludent".

Indiferent însă că motivul a fost unul contractual, decizia va avea impact pentru că Primăria va plăti randamente mai mari în momentul în care va dori să iasă pe pieţe (primarul general Sorin Oprescu are în proiect să împrumute 800 mil. euro). Agenţia îşi mai motivează gestul prin aceea că există o incertitudine în privinţa viitoarelor politici ale municipalităţii în domeniul datoriilor şi lichidităţilor.

Ratingul cu perspectivă negativă este constrâns, mai spune S&P, de cadrul institu­ţional dezechilibrat şi de situaţia lichidităţilor, considerate reduse.

Problemele semnalate în cazul Primăriei Capitalei nu sunt în măsură să fie explicate prin simpla lipsă a unui contract între Primărie şi S&P, iar faptul că municipalitatea susţine că datele luate de pe site-ul său nu sunt suficiente pentru fundamentarea unei note de credit ridică cel puţin o problemă care nu este doar a Bucureştiului, ci a întregii administraţii din România: pe site-urile primăriilor, al Primăriei Generale în cazul nostru, sunt multe date despre execuţii bugetare trimestriale sau anuale, despre graficul datoriei, despre alocări de fonduri; dar dacă un cetăţean ar vrea să afle cum au fost cheltuiţi banii îi va fi aproape imposibil. Bugetul de venituri nu este pus faţă în faţă, pe capitole, subcapitole sau proiecte cu execuţia bugetară; eşti trimis la una la alta, dar nu este nimic clar şi aproape nimic din ce se spune nu poate fi verificat cu realitatea.

"Modul în care datele contabile sunt puse pe site-ul primăriei este incredibil. Sunt venituri estimate global, dar nimic detaliat. Ar trebui ca datele bugetului să fie puse faţă în faţă cu execuţia bugetară şi să poţi să verifici cu adevărat execuţia bugetului în factori", spune Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, doctorul în matematică care a anunţat că va candida ca independent la Primăria Generală a Capitalei la alegerile din vară.

Dacă datele sunt vraişte, o altă problemă este lipsa unui standard după care să poţi evalua dacă o cheltuială făcută este eficientă sau nu. Nu poţi compara acum dacă o cheltuială făcută de primaria sectorului 1 este mai eficientă decât o cheltuială similară făcută de primăria sectorului 2.

"Nu există astfel de standarde, din păcate. Toată evaluarea este făcută de Curtea de Conturi. Poate ar fi bine să existe astfel de standarde", admite viceprimarul Capitalei Mircea Raicu.

Dar Nicuşor Dan punctează. Dacă primarul general nu are autoritate asupra primarilor de sector, Consiliul General al Muncipiului are autoritate asupra consiliilor de sectoare şi le-ar putea impune standarde de cost. În lipsa unei decizii de acest fel, s-a ajuns la cheltuieli uriaşe şi aberante - 700 mil. euro în patru ani pentru întreţinerea spaţiilor verzi în toate cele şapte primării ale Bucureştiului - primăria generală şi cele şase primării de sector, arată Dan.

Bugetul pe 2012 al Bucureştiului nu este nici la această oră votat de consilieri, deşi acest lucru trebuia să se fi întâmplat deja la maximum 9 februarie, potrivit legii finanţelor publice locale. Proiectul este fundamentat pe venituri de 4,6 mld. lei (peste 1 mld. euro).

Informaţiile anterioare arătau că din cauză că banii din împrumuturi s-au terminat, Primăria va fi obligată să taie 1 mld. lei din cheltuieli în 2012, acesta fiind motivul pentru care promovarea bugetului a întârziat. Dar proiectul bugetului este construit pe venituri cu 1,3 mld. lei mai mari ca anul trecut - 3,3 mld. lei venituri în 2011 şi 4,6 mld. lei în 2012.

Raicu spune că veniturile sunt supraevaluate la fel ca în 2011 când bugetul iniţial prevedea venituri de 4,4 mld. lei, dar anul a fost închis cu doar 3,3 mld. lei.

De pildă, proiectul prevede venituri din închirieri de 300 mil. lei. Dar niciodată în ultimii ani Primăria nu a obţinut din chirii mai mult de 70 mil. lei. Atunci nu are dreptate S&P să spună că nu există la nivelul Bucureştiului o politică clară la nivel de gestiune financiară?

"Decizia agenţiei este cel mai dramatic lucru care i se putea întâmpla Bucureştiului, dar este rezultatul unei proaste gestiuni financiare. Bugetul nu este echilibrat. În urmă cu câţiva ani, eram pe excedent pentru că nu ştiam ce să face cu banii, acum rămânem cu găuri pentru că am aruncat cu banii. Când te duci pe piaţă şi ai un rating prost, este evident că vei plăti mai mult", spune Raicu.

Nicuşor Dan pune şi o altă problemă: "Să nu poţi încheia un contract cu Stan­dard&Poor's care costă câteva zeci de mii de euro şi să acuzi apoi legislaţia este deja o problemă. Dar dacă nu ai putut încheia contractul, de ce nu le-ai trimis datele să poată face evaluarea?".

În 2011, serviciul datoriei Primăriei Generale a fost de 296 mil. lei (8,99% din venituri). Dar în 2015 când trebuie răscumpărare obliganţini de 500 mil. lei, gradul de îndatorare va atinge 75% din veniturile proprii. În total, municipalitatea are în jur de 800 mil. euro datorii contractate şi garantate (fără datoria istorică a Radet, încă aproape 200 mil euro).

Primarul independent Sorin Oprescu, care candidează pentru un al doilea mandat, fiind susţinut şi de USL, mai vrea un împrumut de 800 mil. euro, dar nu a venit până în prezent să spună pe ce ar urma să meargă banii, după ce va fi achitat din aceştia împrumutul lui Videanu de 500 mil. euro.

De când este în fruntea primăriei generale, primarul Oprescu şi Consiliul General au avut pe mână 3,8 mld. euro. Poate cineva justifica cheltuirea acestor sume?

"Este de bun-simţ ca fiecare cetăţean care doreşte să poată să cunoască cum s-au cheltuit banii. Dar primăria sectorului 5 nici măcar nu are site (legea te obligă să pui bugetele în dezbatere publică şi e greu de înţeles ce face primăria lui Marian Vanghelie - n.n.)", arată Nicuşor Dan adevărata stare a administraţiei Bucureştiului de astăzi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO