Negocierile autorităţilor române cu Banca Mondială pentru o linie de credit de 1 miliard de euro se vor derula până la sfârşitul lunii aprilie şi este necesar ca acţiunile prealabile agreate să fie îndeplinite până la dezbaterea în boardul instituţiei financiare internaţionale, prevăzută pentru sfârşitul lunii mai, împrumutul fiind ataşat unui pachet de reforme în trei sectoare - energie, finanţe publice şi sănătate, afirmă Ştefan Nanu, reprezentantul României la Banca Mondială.
Ştefan Nanu ocupă la Washington poziţia de director adjunct al unui grup de ţări (constituanta olandeză) format din România, Olanda, Armenia, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru şi Ucraina.
România îşi creează practic, prin acest instrument de la Banca Mondială, o alternativă de finanţare, fără să aibă ca scop în sine tragerea banilor. Opţiunea de împrumut poate fi exercitată oricând pe perioada de timp pentru care este disponibilă şi care coincide cu perioada programului de reforme agreat, a explicat Nanu.
"Pieţele financiare apreciază foarte mult dacă o ţară are alternative de finanţare şi acest lucru se reflectă implicit în preţul de cumpărare al obligaţiunilor. În plus, ţinând cont că la anul acordurile cu FMI şi CE se finalizează, România demonstrează prin programul de reforme structurale care va fi agreat cu Banca Mondială că se angajează să continue reformele începute deja de câţiva ani".
Cât ne-ar costa împrumutul
La momentul intrării în acordul cu Banca Mondială, România va trebui să plătească un comision de 0,25% (front-end fee), pe care Banca Mondială îl percepe la orice împrumut. La acesta se adaugă un cost de 0,5% (stand-by fee) aplicat la suma netrasă din împrumut (acest cost se plăteşte până la momentul tragerii).
"Banca Mondială pune de-o parte un miliard de euro pentru România pe trei ani . Nu se poate risca să nu aibă banii dacă România îi cere. Fee-ul de 50 bps (0,5%) reprezintă practic costul perceput de Banca Mondială pentru a ţine capitalul pe o perioadă de trei ani şi este echivalentul marjei de creditare aplicată la costul său de finanţare de către bancă la împrumuturile acordate clienţilor. Dacă timp de trei ani România nu va trage împrumutul de la Banca Mondială, va plăti aceste comisioane (0,25% front-end fee şi 0,5% aplicat la suma agreată), iar perioada de exercitare a opţiunii va expira. România poate să extindă din nou perioada, dar trebuie să negocieze din nou cu Banca Mondială."
Împrumuturile de la instituţiile financiare internaţionale sunt cele mai avantajoase împrumuturi externe pe care România le poate contracta în momentul de faţă din punctul de vedere al raportului cost/risc, a explicat Nanu.
Cu cât maturitatea împrumutului de la Banca Mondială este mai mare, se plăteşte un cost suplimentar. Pentru împrumuturi cu scadenţa sub 12 ani se plăteşte costul de finanţare al Băncii Mondiale (care acum este aproximativ LIBOR - 0,15%) plus 0,50%. Deci dacă România ar lua acum împrumutul ar plăti LIBOR plus 0,35%.
În condiţiile în care CDS-ul României este în jur de 300 bps (3%), dacă s-ar împrumuta din piaţă Finanţele ar plăti un cost suplimentar peste costul la care ar putea să ia banii de la Banca Mondială.
În luna februarie, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat la un cupon de 6,75% şi un randament de 6,45%, în urma redeschiderii emisiunii de obligaţiuni în dolari lansată în SUA la începutul anului.
În cazul împrumuturilor cu maturitatea de peste 12 ani şi, respectiv, de peste 15 ani Banca Mondială percepe şi o primă pentru creditarea pe maturităţi mai lungi (maturity premium) de 0,1% şi, respectiv, 0,2%.
Este nevoie de reforme
Prin acest nou acord autorităţile române şi Banca Mondială agreează un program pe trei sectoare: energie, finanţe publice - administrare fiscală şi sănătate, iar România vrea să aibă opţiunea de a trage fonduri pe o perioadă de trei ani, potrivit lui Nanu.
Şi în cadrul pachetului de finanţare externă agreat anterior de autorităţile române, în primăvara anului 2009, cu finanţatorii internaţionali - FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, cele trei împrumuturi de la Banca Mondială, în valoare totală de 1 mld. euro, au fost ataşate unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educaţie şi sănătate, reforme în domeniul pensiilor şi protecţiei sociale şi în sectorul financiar. Banca Mondială a avut, în principal, rolul de a acorda asistenţă tehnică.
"Pentru a fi discutată în board este nevoie de îndeplinirea unor acţiuni prealabile (prior actions). Dacă condiţiile agreate cu Banca Mondială urmare a negocierilor nu sunt îndeplinite de România, discuţia din board se amână până atunci când sunt îndeplinite. În momentul de faţă discutarea acestei operaţiuni de către boardul directorilor executivi ai Băncii Mondiale este prevăzută pentru sfârşitul lunii mai, etapele premergătoare discuţiei în board desfăşurându-se conform aşteptărilor".
După aprobarea în board, dacă România va dori să tragă suma integral sau parţial, vor exista două precondiţii: pe de-o parte trebuie să existe un cadru macroeconomic corespunzator, iar pe de altă parte măsurile de reformă trebuie să fie în linie cu ceea ce s-a agreat cu Banca Mondială. În acest scop, banca va evalua în mod regulat respectarea măsurilor agreate cu autorităţile române, a mai spus reprezentantul României la Banca Mondială.
Noul acord cu Banca Mondială vine după ce în primăvara anului trecut autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 mld. DST (circa 3,5 mld. euro), care este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 mld. euro de la Uniunea Europeană.
Dacă în cazul finanţărilor de tip preventiv puse la dispoziţie de FMI şi CE nu există un cost ataşat, în condiţiile în care banii nu sunt accesaţi de România, în situaţia acordului cu Banca Mondială este vorba de o facilitate pentru care România plăteşte de la început nişte costuri pentru că poate trage oricând banii dacă îndeplineşte cele două precondiţii menţionate.
Potrivit lui Nanu, măsurile din cadrul acordului cu Banca Mondială se vor coordona foarte bine cu cele existente în acordul cu FMI şi Comisia Europeană, "mare parte din măsuri nu sunt noi. Vor exista probabil nişte măsuri mai nuanţate, care nu sunt reflectate neapărat în acordurile cu FMI/CE".
Unul dintre cele mai importante avantaje ale împrumutului de la Banca Mondială este posibilitatea de a lua bani pe maturităţi lungi la costuri mai mici decât cele din piaţă.
Cine este Ştefan Nanu
Ştefan Nanu, 37 de ani, a preluat în iulie 2009 postul de reprezentant al României la Banca Mondială, înlocuindu-l pe Claudiu Doltu. În primii doi ani de madat la Banca Mondială, Nanu a fost consilier al directorului general al constituantei olandeze. Acum, Ştefan Nanu ocupă poziţia de director adjunct al grupului. Din constituanta condusă de Olanda fac parte, pe lângă România şi Armenia, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru şi Ucraina. Înainte de a pleca la Washington, Nanu a fost directorul general al Trezoreriei Statului (aprilie 2007 - iulie 2009), după ce în precedenţii doi ani ocupase postul de consilier personal al secretarului de stat responsabil de Trezorerie. El a lucrat în cadrul Ministerului Finanţelor din 1998, iar între decembrie 2004 şi iunie 2005 a deţinut un post de expert în pieţe de capital în cadrul Cancelariei primului-ministru. Nanu este absolvent al Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
