Transportul şi comercializarea lemnului se supun unor noi reglementări începând de ieri, de când se aplică o hotărâre de guvern, ce prevede reguli mult mai stricte referitoare la documentele ce însoţesc aceste transporturi.
Concret, noile reglementări se referă la folosirea unui sistem informatic numit SUMAL, pe care transportatorii îl accesează de pe smartphone şi care generează un cod unic ce trebuie să însoţească marfa. Prin accesarea aceluiaşi sistem, orice persoană poate solicita verificarea unui transport de lemn dacă este sau nu legal prin apelarea numărului de urgenţă 112.
Prin aceste modificări, guvernul vrea să prevină tăierile ilegale din păduri, un fenomen care s-a accentuat în ultima perioadă, în condiţiile în care un nou cod silvic întârzie să fie implementat.
O parte dintre tăierile ilegale au ieşit la iveală în urma inundaţiilor. Spre exemplu, în august, un raport al Corpului de control al ministrului mediului a scos la iveală faptul că aproape 26.000 de metri cubi de lemn au fost exploataţi fără autorizaţie în Gorj, potrivit Mediafax. Tăierile ilegale ar fi generat pierderi de 5 mld. euro României în intervalul 1990-2011, potrivit fostului ministru al apelor, pădurii şi pisciculturii care cita un raport al Curţii de Conturi.
Noul sistem informatic, supranumit „radarul pădurilor“, a funcţionat iniţial ca un proiect-pilot în câteva judeţe şi a fost ulterior extins. Proiectul a fost demarat în 2008 şi practic permite monitorizarea traseului lemnului de la plecarea din pădure şi până devine mobilă sau până când iese din ţară.
Implementarea acestui sistem are loc într-o perioadă de efervescenţă pentru industria lemnului, când se doreşte de asemenea introducerea unui nou cod silvic, care acum se află în discuţii la Camera Deputaţilor.
Şi codul silvic este o iniţiativă mai veche, care până acum nu a fost implementată.
De-a lungul timpului, mai multe voci au criticat pevederile din noul cod, inclusiv Camera Americană de Comerţ în România (AmCham) care s-a arătat îngrijorată de unele prevederi care nu sunt menite „nici pe departe să rezolve problema dramatică a defrişărilor şi retrocedărilor“. Ulterior însă, în discuţiile din Cameră, unele prevederi au fost revăzute.
Noile reglementări vizează o industrie a lemnului (cumulat exploatare şi prelucrare) de 4 mld. euro, în care cei mai mari jucători sunt cei austrieci, care au ajuns să realizeze afaceri de sute de milioane de euro dar şi marje de profit de până la 20% în urma unor investiţii de asemenea de sute de milioane de euro.
O analiză recentă a ZF arată că peste 11.300 de companii activează în industria de prelucrare şI exploatare, din care cea mai mare se apropie de un rulaj de jumătate de miliard de euro.
Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului se bazează pe un fond de păduri ce trece de 6,5 milioane de hectare (cu care România se află pe locul 13 în Europa).
