Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului se bazează pe un fond de păduri ce trece de 6,5 milioane de hectare (cu care România se află pe locul 13 în Europa), iar la vârful acestui sector se află companii străine, în special austriece, care au investit sute de milioane de euro în capacităţi de producţie şi care au ajuns să realizeze mai bine de jumătate din business la export.
Drumul lemnului românesc începe de la Romsilva şi de la ceilalţi proprietari de păduri, care vând acest lemn. Intervin apoi firmele de exploatare, cele responsabile cu tăierea şi scoaterea lemnului din pădure, care apoi ajunge la firmele de prelucrare, care încheie acest lanţ.
O industrie controversată din cauza tăierilor ilegale, care ar fi generat pierderi de 5 mld. euro României în intervalul 1990-2011, potrivit fostului ministru al apelor, pădurii şi pisciculturii. Exploatarea şi prelucrarea lemnului au continuat să crească în ultimii ani.
Aproape 4.400 de companii au ca obiect de activitate explotarea lemnului (silvicultură şi exploatare forestieră), arată datele de la Registrul Comerţului, care anul trecut au realizat o cifră de afaceri totale de 1,1 mld. euro.
Odată exploatat, lemnul ajunge la companiile care prelucrează, în număr de aproape 7.000, al căror business cumulat s-a apropiat de 3 mld. euro anul trecut, de trei ori mai mult decât rulajul companiilor care exploatează lemnul.
Pentru 2014, Romsilva şi-a propus să recolteze 9,6 milioane de metri cubi de lemn, însă de obicei regia nu reuşeşte să-şi atingă ţintele fixate. Lemnului pe care regia îl scoate la vânzare i se mai adaugă lemnul vândut de proprietarii privaţi de păduri.
În final, buştenii ajung în marile firme de prelucrare, care spun că lucrează cu sute sau mii de furnizori.
„Principalii noştri furnizori de materie primă sunt operatori publici şi privaţi. Datorită structurii de proprietate a pădurii din România, este evident că cel mai mare furnizor al nostru este RNP (Romislva – n.red.), urmat de alţi peste 1.000 de furnizori privaţi. Întrucât piaţa de achiziţie a lemnului este foarte dinamică, avem colaboratori noi în fiecare lună. La momentul actual avem în total peste 1.000 de furnizori de materie primă“, au spus reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare grup din industria de prelucrare a lemnului. Austriecii de la Holzidustrie au realizat aul trecut printr-o singură firmă afaceri de 470 mil. euro.
Un alt grup austriac, Egger, lucrează cu peste 500 de furnziori pentru materie primă, iar aproximativ 60% din necesar provine de pe piaţa internă.
„Compania noastră achiziţionează lemn rotund de calitate inferioară (lemn de celuloză, lemn de foc), dar şi reziduuri lemnoase provenite din debitarea lemnului de lucru (rumeguş, margini şi lătunoaie, capete de buştean). O altă categorie de produse este reprezentată de hârtia decor pentru producţia de PAL melaminat precum şi diferite tipuri de aditivi“, a spus Ioan Banciu, country manager al grupului Egger.
Principalii furnizori de lemn ai Egger România sunt administratorii de păduri – Romsilva sau ocoalele silvice private precum şi firmele de prelucrare a materialului lemnos, potrivit datelor prezentate. Totodată, Egger achiziţionează reziduurile de lemn de la fabrica de cherestea Holzindustrie Schweighofer, care este situată lângă fabrica din Rădăuţi.
Peste 60% din producţia actuală a Egger România ia drumul exportului ajungând în Europa de Sud-Est, Orientul Mijlociu, statele baltice, CSI şi Asia, în total în 29 de ţări. În cazul Holzindustrie, aproape 80% din producţie ajunge la export.
Afacerile cele mai mari
Afacerile Holzindustrie s-au majorat puternic în ultimii ani. Spre exemplu, în 2008, businessul era de sub 150 mil. euro. De altfel, afacerile cumulate ale companiilor de prelucrare a lemnului au câştigat 700 mil. euro în perioada 2008-2013, conform datelor de la Registrul Comerţului. Reprezentanţii Holzindustrie spun că anul acesta au un necesar de buşteni de 2,9 milioane de metri cubi, din care aproximativ 700.000 de metri cubi reprezintă un volum importat din ţări precum Ucraina, Belarus, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria şi Slovenia.
„Volumul importat de noi în 2014 este aproape dublul volumului de buştean care este exportat de către alte firme locale din România în stare brută, fără a fi prelucrat în niciun fel, respectiv 400.000 de metri cubi în 2013, conform Eurostat. Acest export de buştean brut generează o pierdere imensă pentru România întrucât valoarea adăugată, care ar trebui să rămână în ţară, este zero“, au mai spus reprezentanţii Holzindustrie.
Suceava şi Alba, centrul producţiei de prelucrare
Fabricile de prelucrare a lemnului sunt concentrate în judeţe precum Suceava (patru unităţi de producţie), Alba (două unităţi), Braşov (două unităţi) şi încă o unitate de mai mici dimensiuni (din Bucureşti), arată datele centralizate de ZF. Iar dacă o nouă investiţie a Holzindustrie se va finaliza, cea mai nouă unitate din industria de profil va fi plasată la Covasna.
Industria de prelucrare a lemnului furnizează materie primă pentru sectorul de mobilă, însă în ultimul timp vocile care critică această activitate s-au înmulţumit. Producătorii de mobilă spun că materialele de care au nevoie pentru produsele lor sunt tot mai puţine şi de calitate mai slabă, astfel că îşi pierd din competitivitate pe pieţele externe. O propunere a acestora ar fi ca exportul de produse din lemn să se poată realiza doar după ce se asigură necesarul pentru piaţa internă.
Romsilva nu comunică datele legate de cei mai mari clienţi, valoarea achiziţiilor şi tipul de lemn cumpărat
Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, care administrează aproximativ 3,3 mil. ha păduri care sunt proprietarea publică a statului (care se adaugă suprafeţei private), nu a dorit să răspundă solicitării ZF de a furniza informaţii legate cei mai mari 10 clienţi care au cumpărat lemn de la Romsilva, valoarea achiziţiilor şi tipul de lemn cumpărat în 2013 şi 2008.
„Datele referitoare la cei mai mari zece clienţi care au cumpărat lemn de la Romsilva în 2013, respectiv 2008, valoarea achiziţiilor în 2013, respectiv 2008 şi tipul de lemn cumpărat nu fac parte din categoria informaţiilor de interes public, fiind exceptate de la liberul acces al cetăţenilor conform art. 12, lit C din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public“, a fost răspunsul primit pe email la solicitarea ZF şi semnat de Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva.
Art. 12, lit C din Legea nr. 544/2001 spune că sunt exceptate de la liberul acces „informaţiile privind activitătile comerciale sau financiare dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii.
La solicitarea ZF, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a transmis lista celor mai mari 10 contracte semnate în primul semestru al anului 2014. Spre exemplu, în aprilie 2014, firmele Porr Construct şi Porr Bau au semnat un contract de 107 mil. euro pentru proiectarea şi construirea autostrăzii Sebeş - Turda (lotul 4), acesta fiind cel mai mare contract semnat de instituţie.
Romsilva a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 326 mil. euro şi este cel mai mare furnzior de materie primă pentru industria lemnului.
În 2013, Romsilva a vândut 6,37 mil. mc de lemn pe picior (direct din pădure, fără să fie exploatat, la un preţ mediu de 122,82 de lei/mc) şi 1,27 mil. mc de lemn fasonat (lemn exploatat, la un preţ mediu de 228,26 lei/mc), potrivit datelor din raportul de activitate.
