"Vom ajunge sclavii moderni ai Europei", asta spuneau ieri oparte din cei peste 7.000 de angajaţi ai Dacia de la Mioveni careau ieşit în stradă în semn de protest faţă de propunerile demodificare a Codului muncii. Paradoxal, ei susţin că nu sunt înstradă împotriva angajatorului lor, adică grupul francez Renault,ci împotriva Guvernului.
Contradicţiile apărute în jurul noului proiect de modificare alegislaţiei muncii, începând de la faptul că sindicatele s-au aliatcu o parte din patronate sau de la situaţia angajaţilor care cerdemisia Guvernului pentru scumpirea carburanţilor şi pentru unproiect de Cod al muncii aflat încă în dezbatere, nu fac decât săîngreuneze o piaţă a muncii care are nevoie de flexibilitate pentruca investitorii să poată relua angajările.
Patru confederaţii patronale au semnat împreună cu cele cincimari sindicate o scrisoare transmisă preşedintelui Traian Băsescuprin care îi solicită să intervină în medierea discuţiilor pepachetul de legi în domeniul muncii, pentru că nu se înţeleg cucelelalte nouă patronate reprezentative la nivel naţional. Larândul lor, acestea din urmă readuc în discuţie faptul că "rivalii"lor nu sunt reprezentativi şi spun că este neobişnuită solicitareaintervenţiei şefului statului, având în vedere că joi esteprogramată o întâlnire pe aceeaşi temă cu premierul Emil Boc.
Toată nebuloasa a fost creată în jurul proiectului de modificarea Codului muncii, care a preluat aproape integral propunerileConsiliului Investitorilor Străini (CIS), o organizaţie carereuneşte peste 100 dintre cele mai puternice companii private cuafaceri de 36 de miliarde de euro (adică 15% din cifra de afaceri atuturor companiilor din România).
"Toate pachetele pe legislaţia muncii, Codul muncii, legeasindicatelor sau legea conflictelor de muncă dacă se aplică înforma actuală, în următorii doi ani toţi salariaţii din România voravea un statut indecis. Cum au spus azi (ieri- n.red.) cei de laprotest, vom ajunge sclavii moderni ai Europei, pentru că va existao preponderenţă a contractelor de muncă pe perioadă determinată. Înplus, noile prevederi ale legii confliectelor de muncă fac foartedificilă manifestarea grevelor", a spus Ion Iordache,vicepreşedintele sindicatului Automobile Dacia. Codul muncii, aflatla cea de-a 13-a modificare, ar urma să fie schimbat în aşa felîncât angajatorii să poată face concedieri mai uşor, să foloseascămai multă forţă de muncă temporară sau să reducă programul de lucrual angajaţilor concomitent cu o scădere a salariilor dacă situaţiafirmei o cere.
Dacia, alături de Nokia, generează peste 10% din exporturileRomâniei şi sunt angajatorii care folosesc cel mai mare volum deforţă de muncă temporară din România, având împreună peste 4.000 deangajaţi închiriaţi. Or, una din cele mai semnificative schimbăriîn noul proiect propus pentru Codul muncii se referă tocmai laprelungirea perioadei pentru care se încheie contractele peperioadă determinată de la 18 luni (perioada maximă în prezent)până la 24 de luni.
"La Dacia există aproximativ 1.600 de angajaţi cu contracte peperioadă determinată din cei 14.500 - 15.000 de angajaţi aicompaniei. În fiecare an, un procent din aceştia se transformă înangajaţi permanenţi după ce trec prin cele 18 luni de angajare peperioadă nedeterminată", a mai spus Iordache. Aceşti angajaţitemporari au lucrat anul trecut în trei schimburi şi nu au avutobiecţii în ceea ce priveşte regimul în care lucrează sau platapentru orele lucrate.
CIS a fost singura organizaţie care a avut o poziţie unitară înceea ce priveşte acest proiect, deşi nu face parte din ConsiliulEconomic şi Social (CES), instituţie menită să reprezinte angajaţiişi angajatorii în dialogul cu autorităţile.
Nicăieri în Europa nu există atâtea uniuni, federaţii,confederaţii sau consilii patronale care să susţină că reprezintămediul de business în dialogul cu autorităţile. Deşi proiectul demodificare a Codului muncii nu a fost elaborat de un membru al CES,toţi contestă varianta propusă de investitorii străini.
Protestul celor 7.000 de salariaţi ai Dacia a vizat doarGuvernul, şi nu patronatul, adică grupul francez Renault, spunreprezentanţii sindicatului.
Potrivit estimărilor CIS, dacă se adoptă varianta propusă de eipentru modificarea Codului muncii, la bugetul statului s-ar puteaîncasa suplimentar aproximativ 180 de milioane de euro pe an dintaxele aferente a 90.000 de locuri de muncă nou create, ca urmare aeliminării birocraţiei şi a modificării regimului de muncătemporară. Pe de altă parte, deşi au spus de mai multe ori că estegreu să faci concedieri în condiţiile unei legislaţii "rigide",angajatorii au dat afară 700.000 de oameni de la începutul crizei,majoritatea provenind din mediul privat.
Investiţiile străine au scăzut la 2,3 miliarde de euro înprimele 11 luni ale anului trecut, înregistrând un declin de 25,6%faţă de perioada similară a anului anterior, arată datele BNR. Sprecomparaţie, în 2008 investiţiile străine se ridicau la o valoare de9 miliarde de euro.
Fără o flexibilitate pe piaţa muncii- care înseamnă probabilconcedieri mai rapide, dar şi angajări mai facile, de vreme ce nuvor mai exista constrângeri importante în momentul efectuăriiconcedierilor - este greu de spus dacă investitorii străini îşi vormai extinde business-ul sau vor apărea noi investiţii care săcreeze din nou cele 4 milioane de locuri de muncă pierdute din '90încoace.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
