Patronatele se ceartă între ele, iar sindicatele au scos în stradă peste 7.000 de angajaţi ai Dacia, nu împotriva patronatului, ci a Guvernului

"Vom ajunge sclavii moderni ai Europei", asta spuneau ieri o parte din cei peste 7.000 de angajaţi ai Dacia de la Mioveni care au ieşit în stradă în semn de protest faţă de propunerile de modificare a Codului muncii. Paradoxal, ei susţin că nu sunt în stradă împotriva angajatorului lor, adică grupul francez Renault, ci împotriva Guvernului.

Contradicţiile apărute în jurul noului proiect de modificare a legislaţiei muncii, începând de la faptul că sindicatele s-au aliat cu o parte din patronate sau de la situaţia angajaţilor care cer demisia Guvernului pentru scumpirea carburanţilor şi pentru un proiect de Cod al muncii aflat încă în dezbatere, nu fac decât să îngreuneze o piaţă a muncii care are nevoie de flexibilitate pentru ca investitorii să poată relua angajările.

Patru confederaţii patronale au semnat împreună cu cele cinci mari sindicate o scrisoare transmisă preşedintelui Traian Băsescu prin care îi solicită să intervină în medierea discuţiilor pe pachetul de legi în domeniul muncii, pentru că nu se înţeleg cu celelalte nouă patronate reprezentative la nivel naţional. La rândul lor, acestea din urmă readuc în discuţie faptul că "rivalii" lor nu sunt reprezentativi şi spun că este neobişnuită solicitarea intervenţiei şefului statului, având în vedere că joi este programată o întâlnire pe aceeaşi temă cu premierul Emil Boc.

Toată nebuloasa a fost creată în jurul proiectului de modificare a Codului muncii, care a preluat aproape integral propunerile Consiliului Investitorilor Străini (CIS), o organizaţie care reuneşte peste 100 dintre cele mai puternice companii private cu afaceri de 36 de miliarde de euro (adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România).

"Toate pachetele pe legislaţia muncii, Codul muncii, legea sindicatelor sau legea conflictelor de muncă dacă se aplică în forma actuală, în următorii doi ani toţi salariaţii din România vor avea un statut indecis. Cum au spus azi (ieri- n.red.) cei de la protest, vom ajunge sclavii moderni ai Europei, pentru că va exista o preponderenţă a contractelor de muncă pe perioadă determinată. În plus, noile prevederi ale legii confliectelor de muncă fac foarte dificilă manifestarea grevelor", a spus Ion Iordache, vicepreşedintele sindicatului Automobile Dacia. Codul muncii, aflat la cea de-a 13-a modificare, ar urma să fie schimbat în aşa fel încât angajatorii să poată face concedieri mai uşor, să folosească mai multă forţă de muncă temporară sau să reducă programul de lucru al angajaţilor concomitent cu o scădere a salariilor dacă situaţia firmei o cere.

Dacia, alături de Nokia, generează peste 10% din exporturile României şi sunt angajatorii care folosesc cel mai mare volum de forţă de muncă temporară din România, având împreună peste 4.000 de angajaţi închiriaţi. Or, una din cele mai semnificative schimbări în noul proiect propus pentru Codul muncii se referă tocmai la prelungirea perioadei pentru care se încheie contractele pe perioadă determinată de la 18 luni (perioada maximă în prezent) până la 24 de luni.

"La Dacia există aproximativ 1.600 de angajaţi cu contracte pe perioadă determinată din cei 14.500 - 15.000 de angajaţi ai companiei. În fiecare an, un procent din aceştia se transformă în angajaţi permanenţi după ce trec prin cele 18 luni de angajare pe perioadă nedeterminată", a mai spus Iordache. Aceşti angajaţi temporari au lucrat anul trecut în trei schimburi şi nu au avut obiecţii în ceea ce priveşte regimul în care lucrează sau plata pentru orele lucrate.

CIS a fost singura organizaţie care a avut o poziţie unitară în ceea ce priveşte acest proiect, deşi nu face parte din Consiliul Economic şi Social (CES), instituţie menită să reprezinte angajaţii şi angajatorii în dialogul cu autorităţile.

Nicăieri în Europa nu există atâtea uniuni, federaţii, confederaţii sau consilii patronale care să susţină că reprezintă mediul de business în dialogul cu autorităţile. Deşi proiectul de modificare a Codului muncii nu a fost elaborat de un membru al CES, toţi contestă varianta propusă de investitorii străini.

Protestul celor 7.000 de salariaţi ai Dacia a vizat doar Guvernul, şi nu patronatul, adică grupul francez Renault, spun reprezentanţii sindicatului.

Potrivit estimărilor CIS, dacă se adoptă varianta propusă de ei pentru modificarea Codului muncii, la bugetul statului s-ar putea încasa suplimentar aproximativ 180 de milioane de euro pe an din taxele aferente a 90.000 de locuri de muncă nou create, ca urmare a eliminării birocraţiei şi a modificării regimului de muncă temporară. Pe de altă parte, deşi au spus de mai multe ori că este greu să faci concedieri în condiţiile unei legislaţii "rigide", angajatorii au dat afară 700.000 de oameni de la începutul crizei, majoritatea provenind din mediul privat.

Investiţiile străine au scăzut la 2,3 miliarde de euro în primele 11 luni ale anului trecut, înregistrând un declin de 25,6% faţă de perioada similară a anului anterior, arată datele BNR. Spre comparaţie, în 2008 investiţiile străine se ridicau la o valoare de 9 miliarde de euro.

Fără o flexibilitate pe piaţa muncii- care înseamnă probabil concedieri mai rapide, dar şi angajări mai facile, de vreme ce nu vor mai exista constrângeri importante în momentul efectuării concedierilor - este greu de spus dacă investitorii străini îşi vor mai extinde business-ul sau vor apărea noi investiţii care să creeze din nou cele 4 milioane de locuri de muncă pierdute din '90 încoace.