Ce a spus Basescu in sedinta de guvern si cum comenteaza analistii
1. Compensarea TVA trebuie accelerata
Basescu a cerut Finantelor sa asigure un ritm mai rapid al procedurilor de compensare a taxei pe valoarea adaugata. „Rugaminte majora catre Ministerul de Finante: compensarea TVA. Nu este posibil, pe de o parte, Ministerul de finante sa aiba 200 de milioane de lei sa dea firmei si sa execute pentru 50 de milioane de lei pe care nu i-a platit".
Plata taxei pe valoarea adaugata pe care firmele o au de recuperat de la stat intarzie in majoritatea cazurilor, fie ca este vorba de a recupera TVA sub forma de bani cash, fie ca este vorba de a compensa TVA de recuperat cu alte impozite pe care societatea le are de platit la stat. In cazul TVA de rambursat prin compensare, presedintele a atentionat Ministerul de Finante ca trebuie sa grabeasca procedurile. „Problema este ca, in cazul contribuabililor mici si mijlocii, acest lucru (compensarea TVA -n.r.) trebuie confirmat printr-un control fiscal, iar daca inspectorii fiscali nu-si fac timp pentru control, atunci procedurile se prelungesc. Intelegem pe de o parte si Ministerul de Finante. Au fost multe abuzuri, firme care au solicitat rambursarea unei TVA necuvenite" , spune Gabriel Sincu, senior manager la Mazars.
2. Romania va intra in recesiune
Presedintele a alungat orice sperante de revenire economica rapida. Romania va avea crestere negativa si in trimestrul doi, „ceea ce inseamna intrare in recesiune dupa toate normele", a subliniat Basescu, contrazicand astfel optimismul afisat de BNR in urma cu o luna. Guvernatorul Isarescu declarase ca se asteapta la o revenire rapida.
Analistii spun insa, ca din punct de vedere tehnic, Romania era deja in recesiune, nu trebuie sa asteptam datele pentru trimestrul doi pentru a confirma acest lucru. „Nu avem nevoie de declaratii oficiale ca Romania va intra in recesiune, din moment ce avem date oficiale. Romania a avut in ultimele trei trimestre o scadere a produsului intern brut fata de trimestrul anterior. Si vor mai urma cateva trimestre cu PIB negativ", spune Alexandru Nicolae-Chidesciuc, senior economist la ING Bank. Pe langa datele privind evolutia PIB-ului, ar mai trebui luati in considerare si alti indicatori, precum rata somajului sau productia industriala, pentru a defini in sens larg recesiunea economica, mai spun analistii. Incluzand si acest set de date privind somajul si productia industriala, suntem deja in recesiune.
3. Urmeaza o noua rectificare bugetara
Banii din imprumutul extern nu sunt pentru salarii, ci doar pentru investitii, a subliniat presedintele Traian Basescu. „Daca imprumutam bani sa dam salarii, puteti sa considerati ca ne pregatim de intrare in derapaj economic si social", a spus Basescu. In aceste conditii, guvernantii trebuie sa se incadreze in fondul de salarii.
Laurean Lungu, managing partner la firma Macroanalitica, spune ca Guvernul va trebui sa faca o analiza pe prima jumatate a anului si in functie de acest rezultat se va face si rectificarea bugetara. „Deficitul bugetar de 4,6% din Produsul Intern Brut pentru anul acesta este o estimare cam optimista, iar a implementa o rectificare bugetara prin cresterea fiscalitatii pentru a atinge cu tot dinadinsul aceasta cifra ar fi o greseala din punctul de vedere al politicilor economice. 2009 este un an compromis oricum. Ar trebui sa acceptam un deficit mai mare la sfarsitul anului acesta, decat sa crestem taxele", spune managing partnerul companiei Macroanalitica. In ceea ce priveste cheltuielile, Laurian Lungu este de parere ca nu va putea fi facuta o reducere semnificativa a salariilor bugetare.
4. Nu sunt venituri la buget, nu se fac investitii
Investitiile publice din primul trimestru sunt mai reduse decat anul trecut. „Desi avem in buget 9 mld. euro pentru investitii, investitiile din primul trimestru sunt mai slabe decat cele de anul trecut in aceeasi perioada. Deci, ori facem o realitate din sumele din buget, ori daca nu, spunem foarte clar: „oameni buni, nu se pot face investitii!", a spus Basescu.
Analistii sunt de parere ca investitiile publice raman doar un vis. „Nu am spus anul trecut ca Romania va intra in recesiune ca sa facem senzatie. Factorii decizionali sunt primii care ar trebui sa reactioneze la genul acesta de stiri, iar la noi nu s-a intamplat acest lucru. Nu era loc de majorari de salarii sau de pensii. Incasarile la buget probabil ca vor scadea si mai pronuntat decat pana acum. Despre investitii nici nu stiu daca mai poate fi vorba, avem o gramada de bani care se duc pe pensii si salarii. Nu vad cum ar putea fi facute investitii. Sunt bani putini si vor fi si mai putini", comenteaza Chidesciuc. Economistul Lucian Liviu-Albu spune ca daca nu sunt colectari la bugetul statului, ar trebui prioritizate cheltuielile, adaugand ca investitiile sunt intr-adevar printre primele cheltuieli ajustate.
5. Statul sa se imprumute mai ieftin, pe termen lung
Presedintele a recomandat Finantelor sa treaca la o datorie pe termen mediu si lung, prin absorbtia excedentului de euro de pe piata bancara, „de circa un miliard". „Dobanzile la care se imprumuta statul ar trebui sa fie foarte mici, de 5% pe termen mediu si lung, ceea ce „poate ar stimula coborarea rapida a dobanzilor".
„Cine nu si-ar dori sa aiba o datorie publica pe termen lung si mediu, dar nu se poate schimba structura peste noapte", spune Lucian Liviu-Albu. Problema este pretul la care s-ar imprumuta Romania pe termene mai lungi, spune Alexandru Nicolae-Chidesciuc, senior economist la ING. „Imi este foarte greu sa cred ca Romania se poate imprumuta la 5%. Datoria publica nu se poate restructura la un pret impus, el este dat de piata. Dar intr-adevar, o problema mare pe care o are Guvernul este ca se finanteaza pe termene foarte scurte, costul este foarte mare, si ar fi de dorit, daca s-ar putea realiza, o finantare pe termen mediu si lung. Depinde si de ce planuri are Ministerul de Finante, dar sI de disponibilitatea creditorilor de a finanta", spune Chidesciuc.
Cum au reactionat politicienii si Guvernul
Premierul Emil Boc: Asteptam rezultatele pe trimestrul II
„Aceste observatii au fost discutate cu membrii Guvernului si, cand va fi cazul, le vom discuta. Aceste lucruri noi le discutam de fiecare data in sedinta Guvernului, deci nu sunt lucruri noi pe care le-am discutat impreuna cu presedintele, sunt lucruri pe care Guvernul le are in atentie si suntem preocupati de rezolvarea lor. Sunt decizii pe care
le-am luat, unele in curs de a fi implementate, este vorba de un parteneriat pe care il avem in cadrul Executivului cu presedintele Romaniei. Dfinitia recesiunii este data de dictionare. Asteptam finalizarea rezultatelor si pe trimestrul II. Nici aceasta problema nu reprezinta o noutate."
Liviu Dragnea, vicepresedinte PSD: Mesajul arata ca premierul este slab
„Mesajul lui Traian Basescu din Guvern arata ca premierul Emil Boc este slab si are nevoie de ajutorul presedintelui. Vizita lui Basescu la Guvern reprezinta de fapt o slabiciune a premierului."
Ludovic Orban, prim-vicepresedinte PNL: Nu am sesizat nicio solutie
„Basescu recunoaste ca e principalul vinovat pentru criza din Romania. El e autorul acestui Guvern, unicul responsabil al investirii acestui Guvern, iar acest Guvern se dovedeste incapabil sa ofere speranta romanilor. (...) Basescu nu avea ce sa caute la sedinta de Guvern sa dea indicatii pretioase Guvernului, care n-au legatura cu atributiile constitutionale ale presedintelui. Din tot ce a spus Basescu nu am sesizat nicio solutie pe care o propune Guvernului, ci din nou doar critici si observatii nefundamentate."
Ion Bazac, ministru sanatatii: Evaluarea presedintelui este corecta
„Potrivit acordului Romaniei cu FMI, o evaluare a situatiei imprumutului va avea loc la sfarsitul lui iunie - inceputul lui iulie. Romania ar putea fi oficial in recesiune dupa evaluarea facuta de FMI. Presedintele ne-a avertizat ca ar putea exista o rectificare negativa in cazul in care analiza FMI ar dovedi ca economia nu a functionat. Vreau sa mentionez ca evaluarea facuta de presedinte este corecta."
Replica BNR: Ingrijorarea presedintelui este fireasca. Guvernul va fi nevoit sa anunte recesiunea
BNR a avut in scenariu scaderea economiei in primul trimestru, dar sperantele se legau de a doua parte a anului, iar ingrijorarea presedintelui Basescu este fireasca pentru ca Guvernul este nevoit sa anunte oficial recesiunea, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului bancii centrale.
„Ingrijorarea presedintelui este fireasca, mai ales ca intrarea Romaniei in recesiune este inevitabila. Am avut un trimestru I cu rata negativa de crestere, iar la 30 iunie se va incheia al doilea trimestru cu rata negativa de crestere si, practic, Guvernul va fi nevoit sa anunte oficial recesiunea. BNR nu a avut niciodata un alt scenariu pentru aceasta prima jumatate a anului. Sperantele au fost legate de ce se va intampla in semestrul al doilea, si, la aceasta ora inca exista sanse ca sa incheiem anul macar cu 0,1- 0,2% in crestere", a declarat Adrian Vasilescu.
Presedintele Traian Basescu le-a spus ministrilor ca optimismul Bancii Nationale a Romaniei privind economia nu are acoperire in evolutiile viitoare, deoarece Romania va inregistra o scadere a PIB si in trimestrul II si va intra in recesiune, asigurand insa ca va ramane un partener al Guvernului.
BNR s-a angajat sa reduca treptat rezervele minime obligatorii, a mai spus Vasilescu. „Deja un miliard de euro a plecat din rezerva internationala a BNR la bancile comerciale in luna mai. Alte sume vor fi eliberate in lunile urmatoare. Ar fi o eroare sa se produca un val care sa se reverese catre bancile comerciale si, desigur, ca BNR se va feri sa faca o asemenea eroare. De altfel, chiar in acordul cu FMI sunt stabilite masuri ce se inscriu in limitele prudentialitatii bancare". Prezent la sedinta de duminica a Guvernului, presedintele Traian Basescu a aratat ca BNR trebuie sa fie predictibila, adica sa angajeze cu bancile comerciale discutii cu privire la reducerea rezervei BNR, la reducere banilor bancilor comerciale care se afla in rezerva Bancii Nationale.
Bancile sunt obligate sa constituie la BNR rezerve minime obligatorii reprezentand 18% din resursele atrase in lei, inclusiv prin depozite de la populatie si firme, cu maturitate sub doi ani.
In cazul pasivelor in valuta, rezerva obligatorie este de 40%, la aceeasi maturitate.
Vasilescu a adaugat ca in acordul cu FMI s-a discutat si despre o reducere treptata a dobanzilor la banca centrala. El a punctat ca banca centrala a efectuat deja doua reduceri si este posibil ca mai departe Consiliul de Administratie sa decida si alte reduceri de dobanda, mai ales ca evolutia inflatiei sprijina un astfel de proces.
„In legatura cu dobanzile, exista insa o problema care nu va fi chiar usor de solutionat. BNR a coborat dobanda de politica monetara pana la 9,5%. Firesc ar fi ca dobanzile la depozite ale bancilor comerciale sa fie sub acest nivel, asa cum se intampla in majoritatea tarilor. In realitate, aceste dobanzi sunt cu mult deasupra nivelului de la banca centrala, ele sunt inca cu doua cifre, iar cele negociate depasesc 15%. Desigur ca dobanda inalta la pasive determina si o dobanda ridicata la active. Creditele continua sa fie foarte scumpe", a explicat Vasilescu. Ovidiu Tempea - Mediafax
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
