Rata şomajului a fost de 7,6% în primele trei luni ale acestui an, indicator mult mai redus faţă de cel înregistrat în alte ţări din Uniunea Europeană, unde rata medie a şomajului a fost de 10,2% în aceeaşi perioadă, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
"În acest moment nu avem alternativă, pentru că aceste statistici se fac doar pe baza datelor definitive privind populaţia stabilă, şi nu pe baza celor preliminare. Datele definitive vor fi disponibile undeva în 2013", a spus Ilie Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al INS. El a reamintit faptul că INS a comunicat în urmă cu o lună faptul că încă nu se pot folosi datele provizorii privind populaţia stabilă pentru că încă mai sunt români care trebuie incluşi în statisticile recensământului.
"Încă mai căutăm un milion de persoane care nu au putut fi contactate în perioada recensământului, pentru a le putea introduce datele în statisticile finale. Astfel, este posibil ca la rezultatele provizorii ale populaţiei stabile de 19,04 mil. de locuitori să se adauge - şi ar fi bine să se întâmple acest lucru - încă un milion de persoane", a mai spus Dumitrescu.
Analiştii spun însă că aceste decalaje din raportarea statisticilor conduc la o perceţie eronată despre piaţa muncii.
"Diferenţa privind indicatorul de populaţie de la recensământ,de 19 milioane de persoane, şi cel folosit la calculul statisticilor, de 21 de milioane de persoane, subestimează şomajul. În continuare cele două rate ale şomajului din România nu caracterizează în mod fidel piaţa muncii", a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
În România există două rate ale şomajului: cea calculată în fiecare lună de ANOFM (Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă - Ministerul Muncii) şi cea publicată trimestrial de INS, adică rata BIM. Rata raportată de ANOFM se calculează pe baza declaraţiilor persoanelor care se înscriu la agenţiile pentru ocupare, iar cea a INS se realizează pe baza datelor de la anchetele făcute în gospodării şi care include şi persoanele care nu lucrează, dar care nici nu se înscriu la agenţiile pentru şomeri.
"Niciuna dintre ratele şomajului din România nu reflectă realităţile economice, din două motive: migraţia - sunt două sau trei milioane de români care lucrează în străinătate şi care nu intră în nicio statistică - şi populaţia din mediul rural, care practică agricultura de subzistenţă. Este clar că nu se poatre explica de ce România are un şomaj semnificativ mai redus decât Polonia, de aceea tind să cred că ratele şomajului din România nu sunt relevante pentru reflectarea situaţiei de pe piaţa muncii", a mai explicat Ionuţ Dumitru.
Rata şomajului BIM la trei luni, de 7,6%, este semnificativ mai redusă decât în ţările din regiune, fiind, de exemplu, de 9,9% în Polonia, de 10,7% în Ungaria, de 12,6% în Bulgaria sau de 10,2% în Italia.
Un alt paradox al statisticilor înregistrate de INS este decalajul mare dintre rata şomajulului BIM înregistrată în mediul urban şi cea din mediul rural, deşi populaţia este împărţită aproape în mod egal în cele două medii. Astfel, la o populaţie ocupată de 9 milioane de persoane ( 5 milioane în mediul urban şi 4 milioane în cel rural), rata şomajului este de 9% în mediul urban (aproape 500.000 de şomeri) şi de 5,8% în cel rural (245.000 de şomeri).
"Ţăranul nu merge nici în vacanţă, nici în şomaj. În mediul rural, cei care se ocupă cu agricultura intră la populaţia ocupată, ei nu intră în rândul şomerilor", a mai spus Ilie Dumitrescu de la INS.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
