Pentru o infrastructură acceptabilă în sistemul medical este nevoie de miliarde de euro, bani pe care România nu-i are, tranşează ministrul de resort Eugen Nicolăescu situaţia confuză din sistemul medical românesc.
„E nevoie de multe miliarde de euro pentru a avea o infrastructură la nivel acceptabil, România nu poate să-şi permită aşa ceva (...) ăştia sunt banii pe care îi are România, alţi bani nu avem de unde să aducem. Sigur, noi vom încerca şi vom face toate eforturile ca banii din sănătate să fie utilizaţi cât mai chibzuit, să fie feriţi de fraude.“
Eugen Nicolăescu a anunţat ieri la evenimentul Mediafax Talks About Health Reform că săptămâna viitoare va fi lansat în dezbatare publică proiectul de lege privind statutul spitalelor private, dar şi proiectul de lege privind salarizarea personalului medical, urmând ca la mijlocul lunii iulie să devină publică şi „o formă de provocare la discuţii a pachetului de bază“.
„Începutul toamnei ar trebui să ne găsească cu toate problemele aprobate“, a spus Nicolăescu.
Ministrul liberal al sănătăţii, aflat la al doilea mandat, a anunţat la scurt timp de la preluarea funcţiei că doreşte să implementeze unele modificări cu efect rapid în locul unei noi legi aşa cum intenţionau predecesorii săi.
Ministrul s-a achitat de promisiune, săptămâna trecută când a fost lansat în dezbatere publică un proiect legislativ în domeniul malpraxisului (eroare medicală), care va fi urmat de cel al statutului spitalelor, de cel al salarizării personalului medical şi de pachetul de servicii de bază.
Propunerile din legea malpraxisului prevăd o procedura obligatorie de soluţionare amiabilă înainte de alte demersuri juridice (care până acum nu era obligatorie), obligativitartea societăţii de asigurări de a suporta plata experţilor care decid dacă a fost sau nu vorba despre malpraxis dar şi posibilitatea pacientului de a avea acces la înregistrările medicale de pe parcursul derulării cazului (ceea ce până acum nu se întâmpla).
Nicolăescu nu a dorit să ofere detalii despre prevederile din proiectele ce vor fi lansate în dezbatere publică spunând că discuţiile cu cei implicaţi nu au fost finalizate.
Recent, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care prevede că aproape 60.000 de posturi vacante din administraţie vor fi desfiinţate, iar ministrul Nicolăescu a precizat că prevederea nu se aplică pentru unităţile sanitare. La nivelul Ministerului însă, numărul de posturi va fi redus cu 4%.
Rectificare bugetară pozitivă la sănătate
Nicolăescu a mai spus că rectificarea bugetară va fi „pozitivă“ pentru sănătate, şI că săptamâna viitoare va face o analiză a programelor naţionale pentru a vedea ce resurse mai există în interiorul sistemului.
Ministerul Sănătăţii are la dispoziţie anul acesta aproape 2 mld. euro, însă cei mai mulţI bani vin de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), al cărei buget este de aproape 5 mld. euro în 2013. Recent la conducerea CNAS a fost Cristian Buşoi.
Buşoi, 35 de ani, a spus la Mediafax Talks About Health Reform că principalul său obiectiv este creşterea transparentizării instituţiei în primul rând în relaţia cu asiguraţii.
„Trebuie să schimbăm imaginea de zonă gri, cu multe interese“, a spus Buşoi.
Preşedintele CNAS a mai spus că are în vedere accelerarea programelor de informatizare dar şI că este în curs de implementare directive serviciilor medicale transfrontaliere (care prevede asigurarea de asistenţă medicală indiferent de statul membru unde doreşte să se trateze pacientul).
Ministrul Nicolăescu a spus că sunt dificultăţi în ceea ce priveşte transpunerea acestei directive, însă Buşoi a spus că nu crede că va fi un exod masiv de români care merg să se trateze în străinătate.
Medicii se pregătesc de proteste?
Săptămâna trecută medicii au anunţat că se pregătesc de proteste în iulie din cauza salariilor mici şi a condiţiilor de lucru.
„Presiunea a apărut de jos în sus. (…) Finanţarea trebuie să crească pentru că o reformă se face cu bani. Guvernul trebuie să aleagă între corpul medical şi domnul Gherghina de la Finanţe“, a spus Astărăstoare.
În România, numărul total al medicilor se ridică la 39.800, arată datele Colegiului Medicilor din România, în care nu sunt cuprinşi rezidenţii în jur de 14.000 (ceea ce în total ar însemna 53.800).
Salariile reduse ale medicilor determină migrarea acestora către sistemul privat, dar şi plecări în străinătate. Aproape 80% din medici figurează ca lucrând în sistemul de stat, arată datele Ministerului Sănătăţii. Un medic rezident pediatru, spre exemplu, câştigă 800 de lei plus bonuri de masa şi sporuri în anumite spitale (de TBC, boli infecţioase şi altele).
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 28.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
