Ministrul sanatatii din partea UDMR, Attila Cseke, carecoordoneaza fonduri de circa 4,7 mld. euro, a propus in prima saconferinta de presa introducerea unei taxe pe produsele fast-food,pe cele de cofetarie si pe bauturile carbogazoase, fondurileobtinute urmand sa fie folosite pentru finantarea programelor desanatate.
"Similara taxei pe viciu, noua taxa va reprezenta un procent dinvanzarea produselor fast-food, iar fondurile pe care le vom colectavor fi utilizate pentru suplimentarea fondurilor necesare derulariiprogramelor de sanatate si a celor de investitii in infrastructuradin sistem", a spus Attila Cseke. El a adaugat ca proiectul dehotarare de guvern va fi lansat in dezbatere publica, insa nu aoferit si alte detalii legate de forma pe care o va imbraca aceastataxa.
Patronii de restaurante sunt luati prinsurprindere
Proprietarii restaurantelor nu stiu deocamdata nimic despre nouataxa, dar majoritatea spun ca lista de impozite este deja foartemare, iar o cheltuiala in plus va fi un pas spre disparitia multorunitati. Chiar daca sunt companii care nu cred ca vor fi afectate,cei mai multi sunt de parere ca impactul va fi major.
"Nu cred ca taxele vor fi atat de mari incat sa ne afectezebusinessul sau sa ne opreasca din dezvoltare", spun reprezentantiicompaniei Dristor Kebab, care detine restaurantele Shaor ma Dristorin Capi tala si ruleaza afaceri de circa 1,5 mil. euro anual.
Cu toate acestea, restaurante mari ca Gregory's sau KFC recunoscca o suma in plus catre stat afecteaza businessul. "O economie nupoate fi relansata in acest mod. Deja avem foarte multe taxe, unadin acestea fiind taxa pe autorizatia de reclame luminoase, iaramenzile la orice pas gresit sunt de mii de euro. In plus, sibancile maresc comisioanele in functie de cifra de afaceri acompaniei. Cheltuielile sunt prea mari, mai ales in aceastaperioada, cand consumul a scazut. Multe companii vor disparea",crede Cora Stolz, director general al Gregory's.
Buget de criza
Anul acesta Ministerul Sanatatii are un buget de 4,2 mld. lei (1mld. euro), iar Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) decirca 15,7 mld. lei (3,7 mld. euro). "Nu sunt multumit de bugetulalocat domeniului sanitar, este un buget pentru un an de criza", amai spus Cseke. Ministerul va mentine clawback-ul (o taxa de 5-11%aplicata vanzarilor producatorilor de medicamente gratuite sicompensate), ceea ce va aduce circa 600 mil. lei (143 mil. euro)anual.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
