Ministrul sanatatii propune taxarea produselor fast-food

Ministrul sanatatii din partea UDMR, Attila Cseke, care coordoneaza fonduri de circa 4,7 mld. euro, a propus in prima sa conferinta de presa introducerea unei taxe pe produsele fast-food, pe cele de cofetarie si pe bauturile carbogazoase, fondurile obtinute urmand sa fie folosite pentru finantarea programelor de sanatate.

"Similara taxei pe viciu, noua taxa va reprezenta un procent din vanzarea produselor fast-food, iar fondurile pe care le vom colecta vor fi utilizate pentru suplimentarea fondurilor necesare derularii programelor de sanatate si a celor de investitii in infrastructura din sistem", a spus Attila Cseke. El a adaugat ca proiectul de hotarare de guvern va fi lansat in dezbatere publica, insa nu a oferit si alte detalii legate de forma pe care o va imbraca aceasta taxa.

Patronii de restaurante sunt luati prin surprindere

Proprietarii restaurantelor nu stiu deocamdata nimic despre noua taxa, dar majoritatea spun ca lista de impozite este deja foarte mare, iar o cheltuiala in plus va fi un pas spre disparitia multor unitati. Chiar daca sunt companii care nu cred ca vor fi afectate, cei mai multi sunt de parere ca impactul va fi major.

"Nu cred ca taxele vor fi atat de mari incat sa ne afecteze businessul sau sa ne opreasca din dezvoltare", spun reprezentantii companiei Dristor Kebab, care detine restaurantele Shaor ma Dristor in Capi tala si ruleaza afaceri de circa 1,5 mil. euro anual.

Cu toate acestea, restaurante mari ca Gregory's sau KFC recunosc ca o suma in plus catre stat afecteaza businessul. "O economie nu poate fi relansata in acest mod. Deja avem foarte multe taxe, una din acestea fiind taxa pe autorizatia de reclame luminoase, iar amenzile la orice pas gresit sunt de mii de euro. In plus, si bancile maresc comisioanele in functie de cifra de afaceri a companiei. Cheltuielile sunt prea mari, mai ales in aceasta perioada, cand consumul a scazut. Multe companii vor disparea", crede Cora Stolz, director general al Gregory's.

Buget de criza

Anul acesta Ministerul Sanatatii are un buget de 4,2 mld. lei (1 mld. euro), iar Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) de circa 15,7 mld. lei (3,7 mld. euro). "Nu sunt multumit de bugetul alocat domeniului sanitar, este un buget pentru un an de criza", a mai spus Cseke. Ministerul va mentine clawback-ul (o taxa de 5-11% aplicata vanzarilor producatorilor de medicamente gratuite si compensate), ceea ce va aduce circa 600 mil. lei (143 mil. euro) anual.