Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, afirmă că România este aproape de a primi aprobarea Comisiei Europene pentru componenta de transport din PNRR în formula prezentată, adică cu investiţii mari în transportul rutier.
„Pe partea de transport, suntem foarte aproape de acceptarea componentei aşa cum am propus-o, chiar cu acea alocare foarte mare pentru rutier. Am lucrat foarte mult la ceea ce Comisia Europeană numeşte „flanking reforms“, adică să ataşăm de aceste investiţii reforme substanţiale, care să le facă acceptabile. O problemă mare pentru România este că nu aveam nicio strategie pentru încurajarea transportului verde, pentru încurajarea transportului pe căile ferate”, a declarat Ghinea în cadrul unei dezbateri organizată de Expert Forum.
În primii ani de reforme în transport, autorităţile plănuiesc digitalizarea urmăririi mărfurilor transportate şi apoi o schimbare a modalităţii de taxare a transporturilor.
”În primii ani vom digitaliza urmărirea mărfurilor şi apoi vom taxa transporturile pe cantitate şi pe distanţa transportată, nu ca acum când plăteşti anual o rovignetă şi transporţi unde şi cât vrei. Nu este o mărire a taxării, este o reaşezare a taxării pe bază de cât consumi. Drumurile publice sunt o resursă şi trebuie taxate în funcţie de cât consumi” a explicat ministrul.
Cristian Ghinea a mai spus şi că finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi condiţionată de implementarea reformelor pe care şi le asumă România.
”Nu există progres sectorial. România va trimite de două ori pe an la Comisie un raport de îndeplinire a acestor milestones pe ţară, nu pe sector, nu pe proiect. Dacă nu facem partea de reformă şi se blochează şi aceste milestones, se blochează şi autostrăzile. Toate rotiţele trebuie să meargă în acelaşi timp. Dacă nu, se blochează motorul”,
Ministrul mai spune că, atunci când am cerut o fişă de reforme şi investiţii, a primit doar propuneri de investiţii, iar deficitul de reforme din PNRR a fost observat şi de Comisia Europeană.
”Am avut un deficit de reforme care a fost constatat de Comisia Europeană. Era nevoie de o clarificare a detaliilor de implementare. Nu e suficient să spui că facem reforma pensiilor, ci trebuie să spui şi cum anume vrei să o faci. Pe partea de reformă a pensiilor avem recomandările de ţară care arată că sistemul de pensii este nesustenabil şi nu este echitabil, adică este o diferenţă prea mare între pensiile prea mici, pensiile mari şi mai ales pensiile speciale. Ne angajăm aici să nu avem creşteri de anvelopă pe pensii, dacă este să creştem, să prioritizăm creşterea pensiilor mici. Creşterea să fie pe o formulă matematică ce va ţine cont de indicatori statistici, să nu facem creşteri de pensii din pix”, a adăugat el.
Ghinea spune că autorităţile şi-au propus să negocieze cu Comisia Europeană verificări puţine şi mari în ceea ce priveşte implementarea reformelor asumate, nu multe şi mici.
”Întrebarea reală este dacă această coaliţie va avea voinţa de a aplica aceste reforme. Dar nu am emoţii din acest punct de vedere. Dacă nu punem reforme clare în PNRR nu primim aceşti bani, să fie clar.”
Pe partea fiscală, PNRR îşi asumă o reducere a deficitului de TVA mai mare decât cea asumată anterior, de 5%.
”Avem o problemă foarte mare de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Nici nu ni s-a cerut, nici nu ne-am angajat să mărim taxele şi impozitele în următorii ani”, a spus Ghinea.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost pus în dezbatere publică în luna martie. Guvernul a propus atunci proiecte în valoare de 41,1 mld. euro, cu 11 mld. euro mai mult decât are România alocat. Iniţial, statele membre ale UE puteau transmite oficial Comisiei Europene planul lor naţional de redresare şi rezilienţă până la 30 aprilie 2021.
Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 mld. euro, compuse din 13,8 mld. euro sub formă de granturi şi 16,7 mld. euro sub formă de împrumuturi. Regula stabilită prin propunerea de regulament este ca 70% din granturile in PNRR să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023.
