Caută doar în titlu
Eveniment

Situaţa din celebrul plan PNRR prin care România ar trebui să ia de la Bruxelles 29,2 mld. euro: Guvernul a optat pentru a atrage toţi banii alocaţi, din care, atenţie, 16 mld. euro sunt împrumuturi şi numai 13,2 mld. euro sunt granturi. Alte state europene au fost rezervate în a apela la componenta de împrumuturi

♦ România poate obţine, prin PNRR, 29,2 mld. de euro, dintre care 16 mld. de euro sunt împrumuturi şi 13 mld. sunt granturi ♦ Era mai bine dacă România rămânea doar la granturi, având în vedere că timpul limitat este o provocare pentru a crea proiecte chiar şi în valoare de 13 mld. de euro?

România a optat pentru a atrage toţi banii alocaţi de Comisia Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), spre deosebire de alte state europene care, cu excepţia Italiei, au fost mai rezervate în a lua componenta de împrumuturi din PNRR. Împrumuturile, care înseamnă 16 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro alocate României, ar însemna circa 7% din PIB în plus la datorie în acest moment (47% din PIB). Datoria publică a României a crescut în 2020 cu 102 miliarde de lei (21 de miliarde de euro), mult peste ceea ce poate împrumuta guvernul prin PNRR. Diferenţa este că banii împrumutaţi prin PNRR nu pot fi folosiţi în consum şi salarii, ci doar în investiţii.

Analiştii financiari consultaţi de ZF sunt de părere că este vital ca banii să fie folosiţi pentru investiţii care aduc creştere eco­­nomică. Aurelian Dochia, profesor universitar de economie, este de părere că dacă, cu ajutorul banilor împrumutaţi, România obţine o creştere economică în medie de 5% în următorii ani, împrumu­turile practic se pot plăti singure.

Cu toate acestea, rămâne un mare semn de întrebare în capacitatea statului de a construi pro­iectele, de a atrage banii şi de a-i cheltui, mai ales că timpul este limitat: până în 2023 guvernul trebuie să vină cu proiectele concrete.

„Dacă din aceste împrumuturi obţinem o creştere economică susţinută, să zicem că mergem la 5% creştere econo­mică în anii următori cu aceste împru­muturi, atunci cred că împrumuturile se plătesc ele însele“, spune Aurelian Dochia.

Claudiu Vuţă, analist economic şi fondatorul Project-E este de părere că partea de împrumuturi poate fi un lucru pozitiv, cu condiţia ca banii să fie investiţi inteligent: „Faptul că ne ducem şi luăm inclusiv partea care presupune împrumuturi în partea noastră, într-adevăr cu dobânda mică, poate fi un lucru pozitiv cât timp banii vor fi investiţi inteligent şi vor produce valoare.” Guvernul aşteaptă acum aprobarea Comisiei Europene, după mai multe respingeri, pentru a putea începe să elaboreze proiecte în valoare de 29,2 mld. de euro din PNRR. Circa 13 mld. din aceşti bani reprezintă granturi şi 16 mld. împrumuturi la dobânzi mai mici decât cele din pieţele financiare.

O bună parte din împrumuturi vor fi avansate după ce toate statele vor aproba acest plan.

De asemenea, o mare parte din granturi vine din creşterea contribuţiilor statelor membre de la 1,2% din Produsul Naţional Brut la 1,4% din Produsul Naţional Brut.

În România acest lucru a devenit o problemă oarecum ciudată pentru că majorarea contribuţiei României la UE trebuie aprobată de Parlament, cu două treimi din voturi, ceea ce înseamnă că actuala putere, care are o majoritate la limita, are nevoie de voturile PSD, iar PSD ameninţă că nu va vota o astfel de majorare până când planul nu va fi dezbătut în Parlament - o obligaţie pe care guvernul nu o are. Constrâns însă de asta, guvernul va trebui să vină totuşi în Parlament să prezinte planul.

De asemenea, PNRR nu este veşnic, nu seamănă deloc cu planurile financiare multianuale ale UE care finanţează proiecte. Este strict un program de criză care finanţează schimbarea structurii economiilor. Este un program cu termen-limită: până în 2027 trebuie absorbiţi banii.

Cea mai mare parte a proiectelor trebuie duse către zona de digitalizare şi către zona de sustenabilitate. „Precizez ca foarte importantă digitalizarea ANAF şi întregului sistem. Nu trebuie să mai alerge cetăţeanul pentru a rezolva probleme statului român. Probleme cronice, care trenează de zeci de ani de zile”, mai spune Claudiu Vuţă.

Cea mai mare îngrijorare rămâne capacitatea statului de a atrage banii europeni, adaugă Aurelian Dochia. Experienţa trecutului nu vine cu premise optimiste: „Din păcate şi acum cel mai mult sunt îngrijorat de capacitatea noastră de a folosi aceste fonduri - pe de o parte de a le atrage integral şi pe de altă parte de a le pune în operă.”

 
 

Ministrul Ghinea: Suntem foarte aproape de acceptarea componentei de transport din PNRR aşa cum am propus-o

Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, afirmă că România este aproape de a primi aprobarea Comisiei Europene pentru componenta de transport din PNRR în formula prezentată, adică cu investiţii mari în transportul rutier.

„Pe partea de transport, suntem foarte aproape de acceptarea componentei aşa cum am propus-o, chiar cu acea alocare foarte mare pentru rutier. Am lucrat foarte mult la ceea ce Comisia Europeană numeşte „flanking reforms“, adică să ataşăm de aceste investiţii reforme substanţiale, care să le facă acceptabile.  O problemă mare  pentru România este că nu aveam nicio strategie pentru încurajarea transportului verde, pentru încurajarea transportului pe căile ferate”, a declarat Ghinea în cadrul unei dezbateri organizată de Expert Forum.

În primii ani de reforme în transport, autorităţile plănuiesc digitalizarea urmăririi  mărfurilor transportate şi apoi o schimbare a modalităţii de taxare a transporturilor.

”În primii ani vom digitaliza urmărirea mărfurilor şi apoi vom taxa transporturile pe cantitate şi pe distanţa transportată, nu ca acum când plăteşti anual o rovignetă şi transporţi unde şi cât vrei. Nu este o mărire a taxării, este o reaşezare a taxării pe bază de cât consumi. Drumurile publice sunt o resursă şi trebuie taxate în funcţie de cât consumi” a explicat ministrul.

Cristian Ghinea a mai spus şi că finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi condiţionată de implementarea reformelor pe care şi le asumă România.

”Nu există progres sectorial. România va trimite de două ori pe an la Comisie un raport de îndeplinire a acestor milestones pe ţară, nu pe sector, nu pe proiect. Dacă nu facem partea de reformă şi se blochează şi aceste milestones, se blochează şi autostrăzile. Toate rotiţele trebuie să meargă în acelaşi timp. Dacă nu, se blochează motorul”,

Ministrul mai spune că, atunci când am cerut o fişă de reforme şi investiţii, a primit doar propuneri de investiţii, iar deficitul de reforme din PNRR a fost observat şi de Comisia Europeană.

”Am avut un deficit de reforme care a fost constatat de Comisia Europeană. Era nevoie de o clarificare a detaliilor de implementare. Nu e suficient să spui că facem reforma pensiilor, ci trebuie să spui şi cum anume vrei să o faci. Pe partea de reformă a pensiilor avem recomandările de ţară care arată că sistemul de pensii este nesustenabil şi nu este echitabil, adică este o diferenţă prea mare între pensiile prea mici, pensiile mari şi mai ales pensiile speciale. Ne angajăm aici să nu avem creşteri de anvelopă pe pensii, dacă este să creştem, să prioritizăm creşterea pensiilor mici. Creşterea să fie pe o formulă matematică ce va ţine cont de indicatori statistici, să nu facem creşteri de pensii din pix”, a adăugat el.

Ghinea spune că autorităţile şi-au propus să negocieze cu Comisia Europeană verificări puţine şi mari în ceea ce priveşte implementarea reformelor asumate, nu multe şi mici.

”Întrebarea reală este dacă această coaliţie va avea voinţa de a aplica aceste reforme. Dar nu am emoţii din acest punct de vedere. Dacă nu punem reforme clare în PNRR nu primim aceşti bani, să fie clar.”

Pe partea fiscală, PNRR îşi asumă o reducere a deficitului de TVA mai mare decât cea asumată anterior, de 5%.

”Avem o problemă foarte mare de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Nici nu ni s-a cerut, nici nu ne-am angajat să mărim taxele şi impozitele în următorii ani”, a spus Ghinea. 

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost pus în dezbatere publică în luna martie. Guvernul a propus atunci proiecte în valoare de 41,1 mld. euro, cu 11 mld. euro mai mult decât are România alocat. Iniţial, statele membre ale UE puteau transmite oficial Comisiei Europene planul lor naţional de redresare şi rezilienţă până la 30 aprilie 2021.

Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 mld. euro, compuse din 13,8 mld. euro sub formă de granturi şi 16,7 mld. euro sub formă de împrumuturi. Regula stabilită prin propunerea de regulament este ca 70% din granturile in PNRR să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. Ramona Cornea

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.