Fermierii români au însămânţat în această toamnă circa 414.000 de hectare cu orz şi orzoaică, în scădere cu 5% faţă de anul precedent, a anunţat ieri Daniel Constantin, ministrul agriculturii, la conferinţa Mediafax Talks about Brewing and Agriculture.
"Atunci când vorbim de materia primă, de principalele ingrediente folosite în industria berii, orzul şi hameiul, se poate spune că suprafeţele şi volumul producţiei au scăzut în mod constant în ultimii ani. În cazul hameiului 10% din ce are nevoie industria vine din producţia internă iar restul din import, în cazul orzului acest procent este de 50%", a declarat Constantin.
Ministrul a subliniat că dacă în 1990 România avea o suprafaţă cultivată cu hamei de aproape 2.700 de hectare, în prezent cu această cultură sunt acoperite doar 240 de hectare. El a adăugat că un declin este înregistrat şi în cazul orzului şi al orzoaicei având în vedere că suprafeţele însămânţate în această toamnă cu aceste culturi se ridică la 414.000 de hectare, în timp ce anul trecut au fost însămânţate 430.000 de hectare.
Totuşi, producţia de orz şi orzoaică ce urmează să fie recoltată în primăvară anului viitor rămâne direct dependentă de condiţiile meteo. Dacă productivitatea pentru orz şi orzoaică va fi anul viitor egală cu media ultimilor cinci ani agricoli, această recoltă se va ridica la aproximativ 1 milion de tone, potrivit calculelor ZF. Un astfel de rezultat ar marca o creştere de aproximativ 30% faţă acest an. Estimările din septembrie ale Coceral, o organizaţie europeană a comercianţilor şi procesatorilor de cereale, arată că recolta românească de orz şi orzoaică este de 0,7 milioane de tone.
Fermierii spun însă că primele semne din teren arată că producţia este deja afectată de secetă, rezultatele negative urmând a se vedea în primăvara viitoare, la momentul recoltării.
"Am redus foarte puţin suprafeţele însămânţate cu orz faţă de toamna trecută, dar reducerea se datorează în principal reaşezării asolamentelor (rotirea anuală a culturilor - n.red.). La noi în zona Galaţi este în acest moment polul secetei. Deşi avem irigaţii nu putem să udăm din cauza unor proprietari mici de teren din zonă care nu au utilaje cu care să îşi irige terenurile, aşa că suntem şi noi obligaţi să stăm fără irigaţii", a spus Gavrilă Tuchiluş, managerul general al Agrimat Matca, producător agricol care exploatează aproximativ 5.000 de hectare din care 10% sunt acoperite cu orz.
Lipsa unui sistem de irigaţii dezvoltat face producţia de orz, alături de recolta de cereale sau plante oleaginoase, direct dependentă de condiţiile meteo. Volatilitatea determinată de vreme afectează an de an piaţa orzului, o recoltă evaluată anul acesta la 250 de milioane de euro.
De altfel, impactul secetei asupra recoltei de orz şi orzoaică din acest an s-a văzut şi în preţuri, cotaţia orzului încadrându-se din ianuarie pe un trend ascendent pe fondul aşteptărilor pesimiste privind producţia. La începutul anului o tonă de orz se vindea în România pentru aproximativ 1.000 lei pentru ca în vară în intervalul iunie-august preţurile să crească până la vârful de 1.300 de lei/tonă. În prezent, tensiunile de pe piaţa orzului s-au domolit astfel că preţul acestei materii prime agricole a coborât până la pragul de 1.100 lei/tonă.
Orzul reprezină numai 5% din totalul producţiei de cereale, importanţa acestei culturi în România fiind mai mică decât în cazul Franţei sau Germaniei, unde orzul acoperă 16%, respectiv 25% din producţia totală de cereale.
Evoluţia producţiei şi a preţurilor pentru orz impactează direct asupra industriei berii, acolo unde este procesată această materie primă agricolă.
Piaţa de bere, o industrie unde jocurile sunt făcute în România de Ursus, Heineken sau Bergenbier, a înregistrat în acest an oscilaţii puternice de la o lună la alta. Anul trecut această piaţă a stagnat după doi ani consecutivi de declin. Piaţa berii este evaluată de asociaţia Berarii României la 1,8 miliarde de euro.
Cele mai importante declaraţii de la Conferinţa Mediafax Talks about Brewing and Agriculture
Daniel Constantin, ministrul agriculturii:
- Berea este un sector în care nu se poate vorbi despre evaziune fiscală. 98% din consumul de bere din România este asigurat din producţia internă.
- Atunci când vorbim de materia primă, de principalele ingrediente folosite în industria berii, orzul şi hameiul, se poate spune că suprafeţele şi volumul producţiei au scăzut în mod constant în ultimii ani.
- Eu cred că trebuie să stimulăm aceste culturi, fie că este vorba de orz sau hamei, printr-o plată suplimentară atât cât permite bugetul.
- În cazul hameiului 10% din ce are nevoie industria vine din producţia internă, iar restul din import, în cazul orzului acest procent este de 50%.
- 50% din produsele alimentare ce se vând în hipermarketuri sunt din producţia internă. România mai are de lucrat la acest capitol.
Constantin Bratu, director general al asociaţiei Berarii României:
Piaţa berii va înregistra o creştere uşoară faţă de volumul de 17 milioane de hectolitri de anul trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
