Chiar dacă în sectorul agricol au ajuns să se învârtă afaceri de zeci de milioane de euro, statul încă ezită să adopte un sistem de taxare care să aducă mai mulţi bani la buget, iar guvernul pe termen scurt condus de premierul Ungureanu nu a schiţat până acum nicio intenţie la acest capitol.
"Terenurile agricole au o impozitare relativ scăzută, iar pe de altă parte, în comerţul cu cereale există probabil o evaziune fiscală ridicată. În condiţiile în care agricultura este slab fiscalizată în România, un an agricol foarte bun nu înseamnă neapărat şi o creştere semnificativă a veniturilor bugetare", remarcă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal, instituţia pusă să vegheze asupra respectării legislaţiei fiscale chiar de către Finanţe - autoritatea care o elaborează.
În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor preferă să facă abstracţie de sectorul agricol atunci când socoteşte ponderea veniturilor în PIB, considerând că ar fi o componentă prea volatilă şi recomandă pentru o comparaţie corectă între evoluţia veniturilor bugetare şi cea a PIB în valori nominale evidenţierea structurii specifice a PIB. De asemenea, Finanţele susţin că analiza ar trebui făcută asupra veniturilor bugetare care sunt influenţate de evoluţia economică şi nu asupra tuturor categoriilor de venituri ale bugetului general consolidat.
Explicaţiile Finanţelor vin după ce luni liderul eurodeputaţilor PDL, Theodor Stolojan, a publicat un material în care susţine că anul trecut a scăzut gradul de colectare, întrucât ponderea veniturilor s-a limitat la 31,8% din PIB, raportat la valoarea nominală a acestui indicator, mai mare decât estimările iniţiale.
PIB nominal a fost în 2010 de 522,5 mld. lei, iar în 2011 de 578,5 mld. lei, creşterea fiind de 10,7%. PIB-ul nominal aferent anului trecut a fost revizuit în creştere, de la 547 mld. lei la 578,5 mld. lei, având la bază în mare parte contribuţia agriculturii (ca urmare a producţiei agricole excepţionale).
La un simplu calcul se poate trage concluzia că anul trecut Ministerul Finanţelor nu a reuşit să respecte obiectivul stabilit pentru venituri de 33,3% din PIB, procentul fiind de doar 31,4%, după cum a reieşit şi dintr-o analiză publicată de ZF luna trecută, în urma actualizării valorilor nominale ale PIB pe ultimii ani şi pentru 2012.
Finanţele preferă însă o socoteală după care veniturile bugetare, exclusiv fonduri UE, şi-au menţinut anul trecut ponderea la nivelul de 32,4% din PIB, înregistrat şi în 2010, dacă nu se ia în calcul producţia agricolă, sector mai puţin fiscalizat şi care a avut o influenţă semnificativă în creşterea economică.
"PIB, exclusiv producţia agricolă, s-a majorat în termeni nominali cu 10%. Comparativ, veniturile bugetului general consolidat, exclusiv fonduri UE, s-au majorat tot cu 10%, menţinându-şi ponderea în PIB în anii 2010 şi 2011 (luând în calcul PIB exclusiv producţia agricolă), respectiv 32,4%", explică Finanţele.
Guvernele care s-au perindat în ultimul deceniu au tot susţinut ideea majorării veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acesta a rămas doar un obiectiv golit de conţinut vânturat prin discursuri de ani şi ani de zile, în timp ce ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată 32-33%.
La nivelul anului 2012, dacă Finanţele vor actualiza ţinta procentuală de venituri la 33,7% din noul PIB, de 609 mld. lei, înseamnă că va trebui să adune la buget 205 mld. lei. Dacă menţin ţinta în valoare absolută, de 195 mld. lei, înseamnă că ţinta veniturilor ca pondere în PIB coboară la 32%. Şi nu va mai fi nevoie să facem abstracţie de agricultură, având în vedere că nu va mai avea o influenţă favorabilă semnificativă asupra creşterii economice.
Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal consideră că România nu-şi mai poate permite să ignore existenţa unor domenii slab fiscalizate precum agricultura şi extracţia resurselor naturale, impozitarea scăzută a averilor şi, nu în ultimul rând, evaziunea fiscală - estimată la peste 10% din PIB, având în vedere presiunile de creştere a veniturilor care vor fi din ce în ce mai mari odată cu aplicarea pactului fiscal european.
Ce spune IONUŢ DUMITRU, Şeful Consiliului Fiscal
Evoluţia veniturilor bugetare depinde în mare măsură şi de structura creşterii economice. În condiţiile în care agricultura este slab fiscalizată în România, un an agricol foarte bun nu înseamnă neapărat şi o creştere semnificativă a veniturilor bugetare. Pe de o parte, terenurile agricole au o impozitare relativ scăzută, iar pe de altă parte, în comerţul cu cereale există probabil o evaziune fiscală ridicată.
Realitatea este că România are printre cele mai mici venituri bugetare (venituri fiscale, inclusiv contribuţii la asigurările sociale) din UE, iar slaba fiscalizare a unor zone economice (cum ar fi agricultura, extracţia resurselor naturale - redevenţe), multitudinea de excepţii, impozitarea scăzută a averii (în special a celei imobiliare) şi evaziunea fiscală ridicată (peste 10% din PIB pe an după estimările Consiliului Fiscal) reprezintă principalele explicaţii în acest sens.
România nu îşi mai permite însă să neglijeze acest aspect, în condiţiile în care constrângerile bugetare vor fi din ce în ce mai accentuate în anii următori (a se vedea şi prevederile pactului fiscal european).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels