Finantele incearca astazi sa vanda obligatiuni de 400 mil. eurola Bucuresti, iar surse din piata spun ca sunt discutii si pentrureeditarea unui imprumut de tip "club loan" precum celui din iulie,in conditiile in care statul se confrunta cu o lipsa acuta delichiditati dupa ce transele din imprumutul extern au fostamanate.
Setea de bani a Finantelor poate duce la o finantare "club loan" decel putin 500 mil. euro, alternativa fiind discutata recent. "Inultimele saptamani au fost discutii si pentru un nou club loan, iarprimele semnale arata ca ar fi vorba despre cel putin 500 mil.euro. De data aceasta scadenta ar fi mai lunga, de pana la 4 ani,in conditiile in care si bancile probabil vor cere o dobanda maimare, de peste 5,25% pe an la euro. Deocamdata insa nu este nimicscris", a comentat un bancher.
In contextul crizei politice, Romania a ratat incasarea in acest ana transei de 1 mld. euro de la UE si a inca 300 mil. euro de laBanca Mondiala. De asemenea, primirea pana la sfarsitul acestui ana celei de-a treia transe de la FMI, de 1,5 mld. de euro,preconizata sa fie virata in noiembrie, pare destul de incerta.Astfel, fara banii de la finantatorii externi, statul este nevoitsa se imprumute de pe piata locala, pentru a putea plati salariilesi pensiile. "Este normal, avand in vedere ca pietele externe suntpractic inchise pentru o emisiune de eurobonduri, iar perspectivelede primire a transelor din imprumutul extern de la FMI si UE suntincerte", a precizat un alt bancher care a dorit sa-si pastrezeanonimatul.
Presedintele Traian Basescu a garantat ieri la un post de radio casalariile si pensiile vor fi platite integral in noiembrie sidecembrie, dar nu din banii de la FMI, ci din imprumuturi interne,cu costuri mai mari.
Varianta de finantare prin "club loan" este mai flexibila si maisimpla decat o emisiune de eurobonduri sau un credit sindicalizatsi poate fi activata de mai multe ori pe parcursul anului, infunctie de necesitatile Finantelor, in crestere din cauza scaderiiabrupte a veniturilor bugetare.
Pe piata interbancara, Finantele au preferat in ultima perioada sase concentreze pe mentinerea palierului de 10% pentru randamenteleplatite bancilor, chiar cu pretul de a atrage doar o parte dinsumele propuse la fiecare licitatie sau chiar au refuzat ofertelede cumparare ale bancilor.
Ieri, Ministerul Finantelor a respins toate ofertele de cumparareale bancilor la licitatia de titluri cu scadenta pe 5 ani,considerand pretul inacceptabil. Valoarea programata a emisiunii afost de 950 mil. lei, iar volumul total al cererii a fost deaproape 1,5 mld. lei.
Prin apelarea la un imprumut de tip "club loan" MinisterulFinantelor reediteaza ceea ce s-a intamplat in a doua parte a luniiiulie. Atunci, Trezoreria a obtinut de la 8 mari banci de pe piata,printre care BCR, BRD, Bancpost, Raiffeisen si Banca Transilvania,un imprumut de tip club loan pe doi ani, in valoare de 1,2 miliardede euro, la o dobanda de 5% pe an. Dintre jucatorii mari au lipsitING, UniCredit Tiriac si CEC.Ministerul Finantelor nu a dorit safaca publica aceasta tranzactie. Dis cu tata intr-o dis cretiedeplina, aranjarea im prumutului club loan din iulie a fostconfirmata doar de prese dintele Basescu care a spus atunci caimprumutul este destinat restructurarii datoriei pe termen scurt sica Finantele au obtinut conditii de pret mult mai bune decat dacaar fi iesit pe piata externa. Fata de aranjamentul din vara bancilear putea sa aiba ponderi diferite si ar putea sa fie chiarparticipanti noi, sustin surse participante la discutii.Tratativele sunt purtate de cele doua banci care au fost aranjorisi pentru club loan-ul din vara, BCR si BRD. Ministerul Finantelornu a putut fi contactat ieri pentru comentarii.Astazi, MinisterulFinantelor lanseaza pe piata interna, prin licitatie, o emisiune detitluri de stat in valuta de 400 mil. euro, cu o maturitate de 3ani. In conditiile in care cotatiile CDS - costul asigurariiimpotriva riscului de default - pe trei ani au ajuns la 277 puncte,rata de referinta (mid swap rate) pe trei ani este 2,28%, iar primade risc de lichiditate este de cel putin 0,2%, dobanda porneste dela 5,25%.Fiecare obligatiune are o valoare nominala de 100.000 deeuro, iar adjudecarea se va face dupa metoda cu pret uniform.Numarul de transe valorice la rate diferite ale randamentului nueste restrictionat. De data aceasta Trezoreria este flexibila inprivinta do banzii pe care o va plati la aceste titluri, lasandbancile sa liciteze randamentele ce rute. In vara, obligatiunile aufost van dute prin sub scriptie publica, res pectiv la un randamentpres tabilit de 5,25% pe an. Bancile care actioneaza ca dealeriprimari au fost con stranse de regula ment sa liciteze cel putin10% din valoarea emi siu nii, chiar daca nu erau atrase de nivelulranda mentului oferit de stat. La jumatatea lunii august, 11 bancilocale au participat ca dealeri primari in cadrul licitatiei, fatade 13, numarul uzual in cadrul licitatiilor pentru vanzarea detitluri in lei. Cele doua banci, ING Bank si MKB Romexterra, carenu si-au respectat obligatiile si nu au inaintat oferte, au fostulterior sanc tionate de BNR, administratorul pietei prima re detitluri de stat. In vara, Finantele au imprumu tat 447 mil. euroeuro de la bancile locale prin vanzarea de obligatiuni in valuta pepatru ani, peste valoarea planificata de 300 mil. euro, platind odobanda de 5,25%.Trezoreria si-a programat pentru noiembrie savanda titluri de stat de 6 mld. lei (aproape 1,4 mld. euro).Cererea mai mare de lichiditati a Finantelor pe piata interbancaravine dupa ce in octombrie a vandut titluri de numai 2,5 mld. lei(aproape 590 mil. euro), desi a avut scadente la emisiuni mai vechide titluri de stat in valoare de aproape 7 mld. lei. Valoareatitlurilor de stat vandute de la in ceputul anului se ridica lacirca 60 mld. lei. FMI s-a intalnit ieri-dimineata cu Consiliul deAdministratie al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), discutiilefiind centrate pe activitatea de restructurare a creditelorderulate de banci si cerintele de provizionare impuse de BNR. "Noiam solicitat ca FMI sa se uite la sistemul de provizionare, care inopinia noastra este foarte dur, in conditiile in care se facrestructurari", a spus pentru ZF Radu Ghetea, presedintele ARB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
