Ministerul Finantelor cauta sa imprumute un miliard de euro de la bancile locale

Finantele incearca astazi sa vanda obligatiuni de 400 mil. euro la Bucuresti, iar surse din piata spun ca sunt discutii si pentru reeditarea unui imprumut de tip "club loan" precum celui din iulie, in conditiile in care statul se confrunta cu o lipsa acuta de lichiditati dupa ce transele din imprumutul extern au fost amanate.
Setea de bani a Finantelor poate duce la o finantare "club loan" de cel putin 500 mil. euro, alternativa fiind discutata recent. "In ultimele saptamani au fost discutii si pentru un nou club loan, iar primele semnale arata ca ar fi vorba despre cel putin 500 mil. euro. De data aceasta scadenta ar fi mai lunga, de pana la 4 ani, in conditiile in care si bancile probabil vor cere o dobanda mai mare, de peste 5,25% pe an la euro. Deocamdata insa nu este nimic scris", a comentat un bancher.
In contextul crizei politice, Romania a ratat incasarea in acest an a transei de 1 mld. euro de la UE si a inca 300 mil. euro de la Banca Mondiala. De asemenea, primirea pana la sfarsitul acestui an a celei de-a treia transe de la FMI, de 1,5 mld. de euro, preconizata sa fie virata in noiembrie, pare destul de incerta. Astfel, fara banii de la finantatorii externi, statul este nevoit sa se imprumute de pe piata locala, pentru a putea plati salariile si pensiile. "Este normal, avand in vedere ca pietele externe sunt practic inchise pentru o emisiune de eurobonduri, iar perspectivele de primire a transelor din imprumutul extern de la FMI si UE sunt incerte", a precizat un alt bancher care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Presedintele Traian Basescu a garantat ieri la un post de radio ca salariile si pensiile vor fi platite integral in noiembrie si decembrie, dar nu din banii de la FMI, ci din imprumuturi interne, cu costuri mai mari.
Varianta de finantare prin "club loan" este mai flexibila si mai simpla decat o emisiune de eurobonduri sau un credit sindicalizat si poate fi activata de mai multe ori pe parcursul anului, in functie de necesitatile Finantelor, in crestere din cauza scaderii abrupte a veniturilor bugetare.
Pe piata interbancara, Finantele au preferat in ultima perioada sa se concentreze pe mentinerea palierului de 10% pentru randamentele platite bancilor, chiar cu pretul de a atrage doar o parte din sumele propuse la fiecare licitatie sau chiar au refuzat ofertele de cumparare ale bancilor.
Ieri, Ministerul Finantelor a respins toate ofertele de cumparare ale bancilor la licitatia de titluri cu scadenta pe 5 ani, considerand pretul inacceptabil. Valoarea programata a emisiunii a fost de 950 mil. lei, iar volumul total al cererii a fost de aproape 1,5 mld. lei.
Prin apelarea la un imprumut de tip "club loan" Ministerul Finantelor reediteaza ceea ce s-a intamplat in a doua parte a lunii iulie. Atunci, Trezoreria a obtinut de la 8 mari banci de pe piata, printre care BCR, BRD, Bancpost, Raiffeisen si Banca Transilvania, un imprumut de tip club loan pe doi ani, in valoare de 1,2 miliarde de euro, la o dobanda de 5% pe an. Dintre jucatorii mari au lipsit ING, UniCredit Tiriac si CEC.Ministerul Finantelor nu a dorit sa faca publica aceasta tranzactie. Dis cu tata intr-o dis cretie deplina, aranjarea im prumutului club loan din iulie a fost confirmata doar de prese dintele Basescu care a spus atunci ca imprumutul este destinat restructurarii datoriei pe termen scurt si ca Finantele au obtinut conditii de pret mult mai bune decat daca ar fi iesit pe piata externa. Fata de aranjamentul din vara bancile ar putea sa aiba ponderi diferite si ar putea sa fie chiar participanti noi, sustin surse participante la discutii. Tratativele sunt purtate de cele doua banci care au fost aranjori si pentru club loan-ul din vara, BCR si BRD. Ministerul Finantelor nu a putut fi contactat ieri pentru comentarii.Astazi, Ministerul Finantelor lanseaza pe piata interna, prin licitatie, o emisiune de titluri de stat in valuta de 400 mil. euro, cu o maturitate de 3 ani. In conditiile in care cotatiile CDS - costul asigurarii impotriva riscului de default - pe trei ani au ajuns la 277 puncte, rata de referinta (mid swap rate) pe trei ani este 2,28%, iar prima de risc de lichiditate este de cel putin 0,2%, dobanda porneste de la 5,25%.Fiecare obligatiune are o valoare nominala de 100.000 de euro, iar adjudecarea se va face dupa metoda cu pret uniform. Numarul de transe valorice la rate diferite ale randamentului nu este restrictionat. De data aceasta Trezoreria este flexibila in privinta do banzii pe care o va plati la aceste titluri, lasand bancile sa liciteze randamentele ce rute. In vara, obligatiunile au fost van dute prin sub scriptie publica, res pectiv la un randament pres tabilit de 5,25% pe an. Bancile care actioneaza ca dealeri primari au fost con stranse de regula ment sa liciteze cel putin 10% din valoarea emi siu nii, chiar daca nu erau atrase de nivelul randa mentului oferit de stat. La jumatatea lunii august, 11 banci locale au participat ca dealeri primari in cadrul licitatiei, fata de 13, numarul uzual in cadrul licitatiilor pentru vanzarea de titluri in lei. Cele doua banci, ING Bank si MKB Romexterra, care nu si-au respectat obligatiile si nu au inaintat oferte, au fost ulterior sanc tionate de BNR, administratorul pietei prima re de titluri de stat. In vara, Finantele au imprumu tat 447 mil. euro euro de la bancile locale prin vanzarea de obligatiuni in valuta pe patru ani, peste valoarea planificata de 300 mil. euro, platind o dobanda de 5,25%.Trezoreria si-a programat pentru noiembrie sa vanda titluri de stat de 6 mld. lei (aproape 1,4 mld. euro). Cererea mai mare de lichiditati a Finantelor pe piata interbancara vine dupa ce in octombrie a vandut titluri de numai 2,5 mld. lei (aproape 590 mil. euro), desi a avut scadente la emisiuni mai vechi de titluri de stat in valoare de aproape 7 mld. lei. Valoarea titlurilor de stat vandute de la in ceputul anului se ridica la circa 60 mld. lei. FMI s-a intalnit ieri-dimineata cu Consiliul de Administratie al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), discutiile fiind centrate pe activitatea de restructurare a creditelor derulate de banci si cerintele de provizionare impuse de BNR. "Noi am solicitat ca FMI sa se uite la sistemul de provizionare, care in opinia noastra este foarte dur, in conditiile in care se fac restructurari", a spus pentru ZF Radu Ghetea, presedintele ARB.