Leul a rămas fără sprijinul banilor trimişi de românii din străinătate: remiterile au scăzut cu 10% în S1

Sumele trimise în ţară de românii care muncesc în străinătate – una dintre cele mai importante surse de finanţare a deficitului extern din perioada de boom a economiei – au scăzut cu 10% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi au ajuns la 1,65 miliarde de euro, arată datele BNR. Faţă de vârful atins în 2008, remiterile sunt la jumătate.

Situaţia s-a înrăutăţit în ultimele luni, volumul remiterilor înregistrând în iunie un minus de 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 270 milioane de euro. Remiterile au fost în trecut un sprijin pentru leu în condiţiile în care sumele trimise de românii din străinătate ajungeau pe piaţa valutară şi alimentau cererea de monedă locală.

Leul a rămas în ultimii ani expus la şocurile externe şi s-a depreciat cu 25% în faţa euro din 2008 încoace, cursul fiind dependent mai degrabă de fluxurile speculative şi cele comerciale. Euro a fluctuat într-un interval larg anul trecut, între 4,34 lei şi 4,64 lei, în timp ce anul acesta cursul a fluctuat de la 4,3 la 4,55 lei/euro. Luna iunie, când remiterile s-au prăbuşit cu 25%, a marcat un nou episod de depreciere a leului, pe fondul retragerilor de capitaluri speculative. „Influenţa remiterilor asupra cursului de schimb este mult mai mică în prezent, pe măsură ce fluxurile comerciale şi speculative au devenit tot mai importante pe piaţa valutară în ultimii ani“, comentează Eugen Sinca, analist-şef al BCR. El estimează pentru anul acesta o pondere a remiterilor în Produsul Intern Brut (PIB) de 2,5-3%, faţă de 6% în anii de boom. Aceasta în­seam­nă re­miteri de maxi­mum 4 miliarde de euro.

Leul s-a apre­ciat până la un minim de 4,3 lei/euro la începutul acestui an, exclusiv pe seama capitalurilor speculative, respectiv banii investitorilor străini intraţi în ţară pentru plasamente în ti­tluri de stat. Apetitul străinilor pentru ti­tluri de stat în lei a revenit la începutul anului pe fondul includerii unor emisiuni ale Ministerului de Finanţe într-o serie de indici ai pieţelor emergente publicaţi de JPMorgan şi Barclays.

Creşterea tensiunilor pe pieţele interna­ţionale în luna iunie a generat însă un val de retrageri de pe piaţa titlurilor de stat, lăsând astfel leul descoperit, mai ales că acesta nu a mai beneficiat nici de sprijinul remiterilor. Moneda naţională a pierdut peste cinci procente în interval de numai câteva săptămâni, în iunie.

Sumele mai mici trimise de muncitorii români din străinătate s-au reflectat şi în volumul tranzacţiilor de pe piaţa valutară, care au scăzut de la 465 miliarde de euro în 2008 la 415 miliarde de euro anul trecut. Luna trecută, tranzacţiile pe piaţa valutară s-au ridicat la 31miliarde de euro, faţă de o medie lunară de 38 miliarde de euro în perioada de boom economic.

Transferurile de bani ale românilor din străinătate ajunseseră la 6,5 mld. euro în 2008, ultimul an de boom economic, dar anul trecut au scăzut până la 3,9 miliarde de euro. Remiterile au început să scadă în 2009 şi s-au menţinut sub pragul de 4 miliarde de euro în ultimii trei ani. „Este posibil ca remiterile să încheie anul 2013 în scădere din cauza recesiunii din Italia şi Spania, iar în 2014 să avem doar o creştere minoră. Având în vedere că o parte din români s-au stabilit împreună cu familia în alte ţări din UE, iar alţii au decis să se întoarcă definitiv acasă, motivaţia trimiterii de bani spre România se va menţine redusă chiar şi în condiţiile unei reveniri economice a zonei euro“, consideră Sinca.

Criza economică a lovit puternic în volumul banilor trimişi de cei 2 milioane de români care muncesc în străinătate. Aceste sume depăşiseră pentru prima dată pragul de un miliard de euro în 2001, iar de atunci au înregistrat şapte ani de creştere neîntreruptă. Acestea sunt însă sume care au intrat în ţară prin canale care pot fi monitorizate, transferuri bancare sau prin intermediul companiilor specializate, volumele reale fiind mai mari, având în vedere că cei mai mulţi sunt aduşi în ţară „cu sacoşa“.

De asemenea, nimeni nu ştie câţi bani strânşi au românii care lucrează în străinătate. Conform unui studiu mai vechi al Fundaţiei Soros România, românii care lucrează în afara ţării ar fi strâns 100 de miliarde de euro din 2000 până în 2010.

Lunile de vară aduceau în mod tradiÅ£ional  un flux mai mare de bani din străinătate pentru că mulÅ£i români se întorceau în Å£ară pentru concedii. Sectorul construcÅ£iilor rezidenÅ£iale era unul dintre principalii beneficiari ai acestor fluxuri de bani. Circa 2,2 milioane de români se află la muncă în străinătate pe o perioadă îndelungată, cei mai mulÅ£i în Italia ÅŸi Spania. ÃŽn Spania rata ÅŸomajului ajunge în prezent la circa 20%, situaÅ£ie care i-a afectat ÅŸi pe români.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels