„Industria României a fost lovită anul trecut din toate părţile, ultimul şoc fiind creşterea preţurilor la energie şi războiul din Ucraina, care a tăiat, pentru unii producători europeni, accesul la materie primă mai ieftină din Ucraina sau Rusia”.

♦ Industria marchează aproape un an de scădere continuă a producţiei

Producţia industrială a României a scăzut cu aproape 5% în mai 2023, prin comparaţie cu mai 2022, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Este a 11-a lună de scădere continuă şi întrebarea este când se va opri căderea sectorului care face circa 23-25% din PIB, în funcţie de evoluţia din fiecare an.

Industria României a fost lovită anul trecut din toate părţile, ultimul şoc fiind creşterea preţurilor la energie şi războiul din Ucraina, care a tăiat, pentru unii producători europeni, accesul la materie primă mai ieftină din Ucraina sau Rusia. Mai departe, industria trebuie să facă paşi concreţi către  tranziţia verde, către decarbonizarea producţiei, conform politicilor europene, care trec din nou în prim-plan pe măsură ce efec­tele pandemiei şi războiului se estompează.

„Preţul energiei s-a aşezat pe baze sustenabile şi suportabile în ultima perioadă. Este adevărat că nu s-a întors la nivelurile din urmă cu 3-4 ani, însă trebuie să acceptam că acele vremuri au trecut. Chiar dacă vor apărea în viitor elemente care să ducă la scăderea preţului, este foarte probabil că se va relua procesul de tranziţie înspre producţie green, stopat temporar anul trecut, ceea ce va pune din nou presiune mare pe preţuri. În acest context, pentru că direcţia este certă, sperăm că această tranziţie va fi suficient de lină pentru a nu produce şocuri”, spune Ionuţ Bindea, CEO al ROCA, holding de producători de materiale de construcţii.

Situaţia la zi a industriei nu este bună, aşa cum arată cifrele statistice, dar industriaşii sunt de părere că există pers­pective de îmbunătăţire dacă vor avea acces la finanţare şi condiţii echitabile pentru com­petiţia cu jucătorii din afara Uniunii Europene.

„O provocare în România şi în întreaga Europă - care este, de asemenea, o oportunitate uriaşă pentru industria naţională - este îmbunătăţirea accesului la fon­durile UE şi guvernamentale. Companiile din industria grea au nevoie de acces la finanţare pe termen lung mai eficient şi mai rapid, susţinute de o mai bună coordonare între guvern, agenţiile sale şi industrie, precum şi procese mai simple pentru a creşte disponibilitatea şi accesi­bilitatea finanţării”, spune Sandip Biswas, CEO Liberty Primary Steel & Mining.

Industria este practic în contracţie de cinci ani. Ciclul de scădere a sectorului industrial a început în 2018, iar pandemia şi tot ce a urmat după au lovit şi mai tare industria românească, care deja se clătină. Când se fac proiecţii pe termen scurt, industria germană este etalon pentru industria locală, pentru că România exportă un sfert din produsele sale către  Germania. În acest sens, sentimentul privind climatul de business în Germania s-a înrăutăţit în ultima perioadă: indicele de încredere în industrie, măsurat de Eurostat, biroul european de statistică, a scăzut cu aproape 9% în iunie, iar indicele privind sentimentul în business, măsurat de Ifo, institutul pentru cercetări economice din Germania, s-a deteriorat de asemenea la 88,5 puncte, de la 91,5 luna trecută.

„În producţie, climatul din afaceri s-a deteriorat substanţial. Aşteptările au înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2022.“

„Aproape nicio industrie nu a fost lăsată neatinsă de această evoluţie. Situaţia actuală a fost, de asemenea, evaluată ca fiind mai proastă. Între timp, multe companii îşi evaluează stocul de comenzi ca fiind prea scăzut”, scriu economiştii Ifo.