Producţia industrială a României (20% din PIB) a crescut pentru a patra lună consecutiv, marcân un plus de 3,9% în august faţă de iulie.
Potrivit INS, evoluţia a fost determinată de majorarea contribuţiei industriei prelucrătoare (cu 4,2% comparativ cu iulie), cea care contribuie masiv la exporturi, care, arată alte date ale INS, dau semne de revenire. Exporturile rămân pe minus, dar este un minus mult mai mic decât în lunile trecute. August la august exporturile sunt mai mici cu 11%, dar nu trebuie uitat că ele au scăzut, an/an, cu 47% în aprilie şi cu 40% în mai.
Producţia industrială a României a rămas pe minus în primele 8 luni din an, an/an, cu o scădere de 13,7%, în serie brută.
Într-un comentariu pe Facebook asupra datelor despre industrie din august, Florin Cîţu, ministrul de finanţe, spune că este dincolo de orice îndoială că industria românească o să reintre pe plus anul acesta, între finalul trimestrului al doilea şi începutul trimestrului al patrulea. „Acum toate semnele arată, fără dubiu, că la finalul trimestrului 2 sau începutul trimestrului 4, pentru prima oară în doi ani, dinamica sectorului industrial o să fie pozitivă. Un lucru foarte important, având în vedere contextul economic prin care trecem. Aşa cum am resuscitat industria vom resuscita toate sectoarele economice”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.
„Statisticile indică un ritm lunar pozitiv al industriei pentru a patra lună la rând în august (pe fondul redinamizării fluxurilor comerciale internaţionale şi mixului relaxat de politici economice), evoluţie care confirmă intrarea în ciclul postpandemie. Producţia industrială a crescut pentru a patra lună consecutiv în august, cu un ritm lunar de 3,9%, evoluţie determinată de majorarea componentei prelucrătoare (cu 4,2% comparativ cu iulie), pe fondul redinamizării comerţului internaţional şi resimţirii mixului relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare”, comentează Andrei Rădulescu, de la Banca Transilvania.
În dinamica anuală industria rămâne pe minus per ansamblu, însă industria farmaceutică bifează un plus de 30% an/an în august, în vreme ce industria producătoare de textile creşte cu aproape 14% an/an. Industria modei înregistrează cel mai mare minus: -14% pentru fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi -15% pentru industria producătoare de încălţăminte.
Economiştii Băncii Transilvania sunt de părere că evoluţia industriei indică finalul ciclului economic şi tranziţia spre ciclul post-pandemie. „Conform scenariului macroeconomic central actualizat recent investiţiile productive ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 6,8% în perioada 2020-2022. Acest scenariu este susţinut de perspectivele de persistenţă a unui mix relaxat de politici economice în UE şi România pe termen mediu, de programele lansate recent de Comisia Europeană şi de oportunităţile de dezvoltare din economia internă în acest deceniu”, mai scrie Andrei Rădulescu.
Stăm mai bine ca alţii
Un alt set de date, publicat miercuri de Eurostat, biroul european de statistică, arată că industria românească a scăzut, potrivit metodologiei europene, cu 3,4% în august an/an, o scădere mai mică decât a producţiei industriale din Bulgaria (-5,6%) sau Franţa (-7,3%). În medie, în Uniunea Europeană, producţia industrială a scăzut cu 6,2%. Industria Germaniei, principala piaţă de desfacere pentru produsele industriale româneşti, a scăzut cu 11,2% an/an în august, a doua cea mai mare cădere din Uniunea Europeană.
Veştile nu sunt bune pentru România, în condiţiile în care Germania, Italia şi Franţa sunt principalii parteneri comerciali ai României - peste o treime din exporturile locale merg către aceste trei ţări. Cu toate acestea, managerii germani sunt optimişti: institutul economic ifo, una dintre cele mai respectate instituţii economice germane, se aşteaptă ca producătorii germani să extindă producţia de echipamente şi utilaje, după un an de scădere. Astfel, sentimentul din industria germană a continuat să se îmbunătăţească în septembrie, după o creştere şi în august, potrivit unei analize din septembrie a institutului german.
