Industria este surpriza contrastantă a unei evoluţii economice promiţătoare, în condiţiile în care contribuie cu 22-23% la formarea PIB, iar un avans însemnat al acestei ramuri ar fi şi o garanţie de consolidare a creşterii pe termen lung. Pe de altă parte. structura şi evoluţia în timp a investiţiilor în mijloace fixe au modelat evoluţiile de astăzi. Nu avem o industie sofisticată, nu avem investiţii semnificative şi de aceea, chiar dacă industria are o pondere însemnată în PIB, nu are o dinamică pe măsură.
„Industria noastră manufacturieră depinde în bună măsură de exporturi, iar Europa nu şi-a revenit foarte mult. Nu avem nici investiţii străine directe care să meargă în industrie, majoritatea ISD-urilor merg spre servicii. Nu există nici alte mari investiţii în mijloace fixe şi de aceea sectorul nu are cum să fie dinamic, motiv pentru care alte sectoare precum IT-ul sau construcţiile (a căror creştere se domoleşte însă), care au o pondere mică în PIB, sunt mai dinamice“, explică economistul Florin Cîţu.
În ansamblul Uniunii Europeane industria reprezintă în jur de 15% din PIB. Din acest punct de vedere ar trebui să asistăm, opinează Florin Cîţu, la o reducere a ponderii sectorului în Produsul Intern Brut, dacă ar fi să vorbim de o aliniere. Însă, explică el, aşa s-a aşezat economia şi nu este obligatoriu ca succesul să vină dintr-o mai mare sau mai mică pondere a industriei în PIB.
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) miza în primăvară pe un avans al industriei, în 2016, de 4%, cifră pe care a corectat-o în toamnă la nivelul de plus 2,4%. La cum evoluează însă industria – un plus 1,1% în primele opt luni, an/an – prognoza este mult prea optimistă. În semestrul întâi din 2016 industria a contribuit cu 22,6% la formarea PIB şi cu 0,4% la creşterea economică, avansând în volum cu 1,8%.
În primele opt luni din an industria a crescut, potrivit datelor publicate ieri de INS, cu 1,1% ca serie brută şi cu 0,1% ca serie ajustată. În august, producţia industrială a crescut cu 5,3% faţă de august 2015 pe serie brută şi cu 1,2% pe serie ajustată.
„O asemenea creştere redusă sugerează că avansul economic rămâne, pe moment, aproape integral legat de sectorul serviciilor. Datele recente bune pentru Germania şi o revenire uşoara a investiţiilor oferă, însă, speranţa unei accelerări a producţiei industriale, dar este improbabil ca aceasta să fie una puternică“, comentează economistul Ciprian Dascălu.
Faţă de luna iulie, producţia a raportat o scădere de 11,5% ca serie brută şi a crescut cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
Potrivit INS, creşterea din august faţă de august 2015 s-a datorat evoluţiei industriei prelucrătoare (+7,1%), în timp ce industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 16,5%, respectiv cu 3,7%.
În funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a crescut cu 1,2%, în condiţiile în care industria prelucrătoare a crescut cu 4,9%, în timp ce industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 16,6%, respectiv cu 6,1%.
Avansul din primele opt luni ale anului a fost determinat de creşterea industriei prelucrătoare (+2,1%). Industria extractivă a scăzut cu 18,6%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 1,7%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, intre ianuarie - august, comparativ cu ianuarie-august 2015, a crescut cu 0,1%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (+2,7%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 18,6%, respectiv cu 2,2%.
