Prima conferinţă de presă susţinută ca ministru al economiei a fost pentru Andrei Gerea un prilej de a evita să răspundă oficial întrebărilor legate de priorităţile pe care şi le-a asumat acum două săptămâni la preluarea mandatului: Oltchim şi Cupru Min.
Noul ministru al economiei a organizat ieri prima conferinţă de presă în această calitate, nu pentru a-şi defini priorităţile, cum se întâmplă de obicei, ci pentru a lansa o strategie între alte zeci de strategii, construită de alţii – „Strategia Naţională pentru Competitivitate“.
„Suntem în mijlocul unei consultări cu mediul de afaceri, care sperăm noi să ducă către o politică coerentă de dezvoltare industrială a României pe termen mediu“, a spus ministrul într-o scurtă introducere, înainte de a da cuvântul secretarului de stat Adrian Ciocănea, cel care a prezentat Strategia pentru Competitivitate şi a răspuns întrebărilor presei. Ministrul a refuzat să discute oficial alte teme, păstrându-şi comentariile pentru o conversaţie off the record la sfârşitul conferinţei.
Secretarul de stat şi-a început prezentarea recunoscând că în România există peste 70 de strategii sectoriale, însă a subliniat că noua strategie a Ministerului Economiei este mai orientată către mediul privat decât alte astfel de documente anterioare.
„Avem nevoie de un document sintetic prin care să propunem mediului privat şi celorlalte structuri ale societăţii direcţii de dezvoltare viitoare. Odată cu acest document, noi punem în discuţie câteva orientări strategice. Acestea vor putea fi discutate, amendate şi apoi puse în planuri de acţiune“, a spus Adrian Ciocănea. El a precizat că elaborarea strategiei a avut ca punct de plecare evaluarea de competitivitate realizată de Comisia Europeană, potrivit căreia România are trei vulnerabilităţi mari: eficienţa energetică, inovarea şi productivitatea în industria prelucrătoare. Astfel, România este de trei ori mai necompetitivă decât media europeană, clasându-se pe poziţia 27 între economiile din blocul comunitar.
În consecinţă, printre principalele obiective ale strategiei se numără creşterea ponderii întreprinderilor cu activitate de inovare la 40%, mărirea ponderii produselor de înaltă tehnologie în exporturi la 10% şi atingerea unei cote de 2% din piaţa mondială de servicii IT până în 2020. Secretarul de stat a mai arătat că 72% din cifra de afaceri a întreprinderilor mari din economia românească este realizată de filiale ale unor companii multinaţionale, iar dintre primii 100 de exportatori care au o pondere de 52% în totalul exporturilor, un număr de 96 sunt firme străine.
Ciocănea a menţionat că 29 de judeţe, printre care Ilfov, Olt sau Neamţ, contribuie, fiecare, cu mai puţin de 1% la totalul exporturilor, un alt obiectiv al strategiei fiind dublarea ponderii acestor judeţe în exporturi până în 2020. Bucureştiul are o pondere de 17% în totalul exporturilor, fiind urmat de Argeş cu 10%, Timiş cu 9%, Constanţa cu 5% şi Bihor cu 4%.
Implementarea strategiei va fi coordonată de un Consiliu Naţional pentru Competitivitate, entitate înfiinţată în 2011, dar a cărei activitate s-a oprit după schimbarea guvernului. Consiliul va avea o structură public-privată şi va fi şi un monitor al eficienţei cheltuirii fondurilor europene, a mai spus secretarul de stat.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
