Guvernul a aprobat ieri a doua rectificare bugetară prin care aufost alocate resurse suplimentare pentru a se putea plăti salariileşi pensiile până la sfârşitul anului, dar au fost realizate şidiminuări ale sumelor destinate unor ministere şi autorităţilocale.
Ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a afirmat dupăşedinţa de guvern că diminuarea alocărilor unor ordonatori decredit "nu va pune în pericol încheierea exerciţiului financiarpentru nicio instituţie publică". El a dat ca exemplu MinisterulFinanţelor, al cărui buget s-a diminuat cu suma de 326,5 mil. lei,ca urmare a economiilor realizate cu dobânzile.
Ialomiţianu a dat asigurări că nu există pericolul neplăţiisalariilor din învăţământ, ca urmare a diminuării fonduriloralocate bugetelor locale, această modificare bugetară fiindjustificată de economiile realizate din sumele defalcate din TVA şidin impozit.
Ministerul Muncii a primit cele mai mari fonduri la rectificare,beneficiind de o suplimentare de 987 mil. lei pentru platapensiilor, a sprijinului social acordat familiilor monoparentale, aalocaţiilor pentru copii şi a indemnizaţiilor pentru creştereacopilului. De asemenea, prin redistribuirea sumei de 296 mil. leicătre primării, au fost asigurate resursele financiare pentru platadrepturilor persoanelor cu handicap, potrivit premierului EmilBoc.
Executivul a mai majorat cu 502 mil. lei sumele alocateMinisterului Agriculturii pentru derularea proiectelor din fonduriexterne nerambursabile, astfel încât "banii de la UE să poată ficheltuiţi şi atraşi cu asigurarea co-finanţării necesare din parteabugetului de stat".
În ceea ce priveşte arieratele, Ialomiţianu a spus că a fostasigurată o subvenţie de 256 mil. lei pentru Fondul de Sănătate,sumă alocată pentru plata datoriilor din sănătate.
De unde vin banii
Guvernul speră la încasări mai mari din TVA, de aproximativ 2mld. lei, iar la sumele colectate din accize estimează un plus de910 mil. lei.
Veniturile din TVA au crescut puternic după majorarea cotei dela 19% la 24%. În septembrie veniturile bugetare au totalizat 14,1mld. lei, iar sumele colectate din TVA au ajuns la 3,9 mld. lei, înurcare cu 27,9% pe seama majorării cotei de impozitare cu cincipuncte procentuale. La încasările din TVA, cea mai importantăresursă a bugetului de stat, ritmul s-a temperat însă după ocreştere de 46,9% înregistrată în august comparativ cu aceeaşi lunăde anul trecut. Pe primele nouă luni s-a înregistrat un plus de7,3% la încasările din TVA comparativ cu aceeaşi perioadă de anultrecut.
În ceea ce priveşte impozitele pe profit şi venit, Executivul seaşteaptă la încasări mai mici cu 770 mil. lei, respectiv 105 mil.lei.
La prima rectificare, din august, Guvernul a revizuit în josţinta resurselor pentru 2010 din impozitarea profitului, de la 11,6mld. lei iniţial la 10,8 mld. lei.
Execuţia bugetului general consolidat pentru septembrie arată căpe primele nouă luni veniturile din impozitul pe profit au fost de7,52 mld. lei, cu aproape 3% mai mici decât în aceeaşi perioadă aanului trecut.
Veniturile bugetului de stat estimate pentru anul în curs aufost majorate la a doua rectificare cu suma de 1,2 mld. lei.
Guvernul a mai decis ieri să aloce 68,7 mil. lei pentruachitarea datoriilor acumulate de autorităţi locale faţă de unelefirme pentru lucrări de investiţii.
Impozit de 3% pentru microîntreprinderi, în loc deforfetar
Guvernul ar urma să renunţe la introducerea, de la 1 ianuarie, aimpozitului forfetar şi analizează posibilitatea revenirii laimpozitarea cu 3% a veniturilor microîntreprinderilor. Guvernulconsideră că administrarea impozitului forfetar este extrem dedificilă, susţin surse guvernamentale, citate de Mediafax. Practic,guvernul ar putea reveni la varianta impozitării folosită până lafinele lui 2009, când microîntreprinderile (societăţile cu maximumnouă angajaţi şi venituri de maximum 100.000 euro anual) beneficiaude un regim de impozitare special - puteau opta între plataimpozitului pe profit de 16% sau a unui impozit pe venit care afost majorat, treptat, la 3%. Impozitul forfetar ar fi urmat să fieintrodus începând 1 ianuarie 2011 ca măsură compensatorie laimpozitul minim pe cifra de afaceri, care a fost eliminat de la 1octombrie şi care fusese introdus în primăvara lui 2009. Întrebatieri dacă s-a renunţat la introducerea impozitului forfetar,ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a spus că va fi luată odecizie după ce autorităţile vor discuta cu reprezentanţii FMI,Băncii Mondiale şi Comisiei Europene. Iulian Anghel
Salariul minim - 670 de lei
Reprezentanţii FMI au acceptat ca salariul minim pe economie săcrească, în 2011, de la 600 de lei în prezent la 670 de lei, a spusieri pentru ZF Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilordin Camera Deputaţilor, care sprijină Guvernul. Potrivitdeputatului, cel mai mic salariu în zona bugetară, rezultat în urmamajorării salariilor cu 15% va fi de 690 de lei. Guvernul, care arfi urmat să aprobe ieri legea salarizării unitare, nu a făcutpublice detalii ale discuţiilor cu FMI. Guvernul a amânat pentrumâine adoptarea legii salarizării întrucât nu primise avizulConsiliului Economic şi Social (CES). Guvernul îşi va angajarăspunderea pe legea salarizării unitare. Practic, avem de-a facecu două legi - o lege cadru a salarizării unitare şi o alta carestabileşte modul de salarizare a bugetarilor în 2011 şi careprevede majorarea salariilor cu 15% în raport cu salariul dinoctombrie 2010. Liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat că opoziţiava depune o moţiune de cenzură în urma angajării răspunderiiGuvernului. Potrivit surselor citate, în varianta prezentată de Bocse arată că în 2011 vor fi creşteri salariale de până la 15% latoate salariile, pornind de la nivelul de acum al salariilor.Iulian Anghel
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
