Guvernul dă bani pentru salarii şi pensii la rectificare, dar reduce din banii pentru primării

Guvernul a aprobat ieri a doua rectificare bugetară prin care au fost alocate resurse suplimentare pentru a se putea plăti salariile şi pensiile până la sfârşitul anului, dar au fost realizate şi diminuări ale sumelor destinate unor ministere şi autorităţi locale.

Ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a afirmat după şedinţa de guvern că diminuarea alocărilor unor ordonatori de credit "nu va pune în pericol încheierea exerciţiului financiar pentru nicio instituţie publică". El a dat ca exemplu Ministerul Finanţelor, al cărui buget s-a diminuat cu suma de 326,5 mil. lei, ca urmare a economiilor realizate cu dobânzile.

Ialomiţianu a dat asigurări că nu există pericolul neplăţii salariilor din învăţământ, ca urmare a diminuării fondurilor alocate bugetelor locale, această modificare bugetară fiind justificată de economiile realizate din sumele defalcate din TVA şi din impozit.

Ministerul Muncii a primit cele mai mari fonduri la rectificare, beneficiind de o suplimentare de 987 mil. lei pentru plata pensiilor, a sprijinului social acordat familiilor monoparentale, a alocaţiilor pentru copii şi a indemnizaţiilor pentru creşterea copilului. De asemenea, prin redistribuirea sumei de 296 mil. lei către primării, au fost asigurate resursele financiare pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap, potrivit premierului Emil Boc.

Executivul a mai majorat cu 502 mil. lei sumele alocate Ministerului Agriculturii pentru derularea proiectelor din fonduri externe nerambursabile, astfel încât "banii de la UE să poată fi cheltuiţi şi atraşi cu asigurarea co-finanţării necesare din partea bugetului de stat".

În ceea ce priveşte arieratele, Ialomiţianu a spus că a fost asigurată o subvenţie de 256 mil. lei pentru Fondul de Sănătate, sumă alocată pentru plata datoriilor din sănătate.

De unde vin banii

Guvernul speră la încasări mai mari din TVA, de aproximativ 2 mld. lei, iar la sumele colectate din accize estimează un plus de 910 mil. lei.

Veniturile din TVA au crescut puternic după majorarea cotei de la 19% la 24%. În septembrie veniturile bugetare au totalizat 14,1 mld. lei, iar sumele colectate din TVA au ajuns la 3,9 mld. lei, în urcare cu 27,9% pe seama majorării cotei de impozitare cu cinci puncte procentuale. La încasările din TVA, cea mai importantă resursă a bugetului de stat, ritmul s-a temperat însă după o creştere de 46,9% înregistrată în august comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut. Pe primele nouă luni s-a înregistrat un plus de 7,3% la încasările din TVA comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut.

În ceea ce priveşte impozitele pe profit şi venit, Executivul se aşteaptă la încasări mai mici cu 770 mil. lei, respectiv 105 mil. lei.

La prima rectificare, din august, Guvernul a revizuit în jos ţinta resurselor pentru 2010 din impozitarea profitului, de la 11,6 mld. lei iniţial la 10,8 mld. lei.

Execuţia bugetului general consolidat pentru septembrie arată că pe primele nouă luni veniturile din impozitul pe profit au fost de 7,52 mld. lei, cu aproape 3% mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Veniturile bugetului de stat estimate pentru anul în curs au fost majorate la a doua rectificare cu suma de 1,2 mld. lei.

Guvernul a mai decis ieri să aloce 68,7 mil. lei pentru achitarea datoriilor acumulate de autorităţi locale faţă de unele firme pentru lucrări de investiţii.

Impozit de 3% pentru microîntreprinderi, în loc de forfetar

Guvernul ar urma să renunţe la introducerea, de la 1 ianuarie, a impozitului forfetar şi analizează posibilitatea revenirii la impozitarea cu 3% a veniturilor microîntreprinderilor. Guvernul consideră că administrarea impozitului forfetar este extrem de dificilă, susţin surse guvernamentale, citate de Mediafax. Practic, guvernul ar putea reveni la varianta impozitării folosită până la finele lui 2009, când microîntreprinderile (societăţile cu maximum nouă angajaţi şi venituri de maximum 100.000 euro anual) beneficiau de un regim de impozitare special - puteau opta între plata impozitului pe profit de 16% sau a unui impozit pe venit care a fost majorat, treptat, la 3%. Impozitul forfetar ar fi urmat să fie introdus începând 1 ianuarie 2011 ca măsură compensatorie la impozitul minim pe cifra de afaceri, care a fost eliminat de la 1 octombrie şi care fusese introdus în primăvara lui 2009. Întrebat ieri dacă s-a renunţat la introducerea impozitului forfetar, ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a spus că va fi luată o decizie după ce autorităţile vor discuta cu reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene. Iulian Anghel

Salariul minim - 670 de lei

Reprezentanţii FMI au acceptat ca salariul minim pe economie să crească, în 2011, de la 600 de lei în prezent la 670 de lei, a spus ieri pentru ZF Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor din Camera Deputaţilor, care sprijină Guvernul. Potrivit deputatului, cel mai mic salariu în zona bugetară, rezultat în urma majorării salariilor cu 15% va fi de 690 de lei. Guvernul, care ar fi urmat să aprobe ieri legea salarizării unitare, nu a făcut publice detalii ale discuţiilor cu FMI. Guvernul a amânat pentru mâine adoptarea legii salarizării întrucât nu primise avizul Consiliului Economic şi Social (CES). Guvernul îşi va angaja răspunderea pe legea salarizării unitare. Practic, avem de-a face cu două legi - o lege cadru a salarizării unitare şi o alta care stabileşte modul de salarizare a bugetarilor în 2011 şi care prevede majorarea salariilor cu 15% în raport cu salariul din octombrie 2010. Liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat că opoziţia va depune o moţiune de cenzură în urma angajării răspunderii Guvernului. Potrivit surselor citate, în varianta prezentată de Boc se arată că în 2011 vor fi creşteri salariale de până la 15% la toate salariile, pornind de la nivelul de acum al salariilor. Iulian Anghel