Reputatul economist francez Michel Camdessus, care a condus Fondul Monetar Internaţional (FMI) timp de 13 ani, inclusiv în perioada provocărilor ridicate de tranziţia economiilor foste comuniste din Europa Centrală şi de Est la principiile de piaţă liberă, va fi prezent luna aceasta la Gala ZF care va marca aniversarea a 15 ani de la lansarea ziarului.
Camdessus, 80 de ani, a fost cel mai longeviv director general al FMI.
Pe lângă asistenţa acordată în anii ’90 pentru transformările economice din regiunea din care face parte şi România, FMI s-a confruntat pe parcursul celor trei mandate ale şefului francez cu criza din Asia de Est şi din Rusia. A fost una dintre cele mai dure perioade din istoria puternicei instituţii financiare internaţionale care a devenit ţinta unor acuzaţii virulente din cauza soluţiilor propuse unor ţări precum Thailanda, Indonezia şi Coreea de Sud, ignorând vulnerabilităţile generate de slăbiciunea sistemelor bancare şi de influenţele negative ale acestora la nivelul stabilităţii macroeconomice. De asemenea, criza din Mexic a pus la îndoială expertiza FMI în materie de soluţii de redresare.
FMI însuşi recunoaşte că a avut multe lecţii de învăţat din acea perioadă. Şi România a fost la sfârşitul anilor ’90 victima unui experiment foarte controversat al FMI, fiind împinsă să se împrumute pe piaţa externă la costuri foarte mari în virtutea principiului de burden-sharing (împărţirea poverii financiare). În acelaşi context, România a ajuns ţinta unor speculaţii privind riscul intrării în incapacitate de plată - risc evitat în ultimul moment.
Înainte de a prelua conducerea FMI în 1987, cu puţin înainte de căderea comunismului din Europa de Est, Michel Camdessus a fost guvernator al băncii centrale a Franţei. De asemenea, a deţinut poziţia de chairman al vestitului Club de la Paris - grup informal din care fac parte ţări foarte bogate şi care negociază forme de restructurare a datoriilor acumulate de ţări mai puţin dezvoltate.
În timpul în care Camdessus s-a aflat la conducerea FMI, România a încheiat cinci acorduri stand-by cu instituţia financiară internaţională. Niciunul nu a fost dus până la capăt, însă măsurile incluse în programele economice aferente şi-au pus amprenta asupra evoluţiei României, uneori în forme agresive precum episoadele de depreciere agresivă a leului, explozia preţului carburanţilor sau lichidările masive de companii din industrie şi privatizările sălbatice, făcute fără evaluarea suficientă a cumpărătorilor.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
