„Am organizat misiuni de afaceri în America Latină, în SUA, iar în iulie vom merge în China. Urmează Mianmar (fosta Birmanie), Thailanda şi Vietnam în noiembrie. 70% din creşterea economică în următorii ani va proveni din ţări din afara UE“, a spus Antonio Tajani, comisar pentru industrie şi întreprinzători la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles, în cadrul conferinţei „Renaşterea industriei în Europa“. În octombrie 2013 misiunea de afaceri a CE va merge în Israel, iar în 2014 în Australia, Canada şi Africa de Sud.
Informaţiile necesare sunt pe site-ul Direcţiei Generale Industrie şi Întreprinzători din cadrul Comisiei Europene, http://ec.europa.eu/enterprise/index_en.htm. sub titulatura Mission Growth.
Firmele îşi vor plăti singure călătoria, avantajul fiind doar că le vor fi asigurate uşi deschise la nivel înalt. Tajani a iniţiat aceste întâlniri de promovare a firmelor europene în afara UE din 2012. Până acum a fost în America Latină, SUA şi Rusia. În cadrul misiunilor sunt aşteptate companii din cele 27 de ţări ale UE, plus Croaţia, care va deveni membră a UE de la 1 iulie 2013.
„Aşteptăm companii care vor să dezvolte de la zero business în ţările respective sau au deja exporturi sau investiţii în aceste ţări. Preferăm să luăm circa o sută de companii în delegaţie, nu mai multe, pentru a fi mai eficienţi. Nu există o limită inferioară privind cifra de afaceri a firmelor care să meargă în delegaţii. Pe de altă parte, multinaţionalele au propriile canale de promovare, deci noi încercăm să ducem firmele mijlocii“, a explicat cu o zi înaintea conferinţei pentru jurnaliştii invitaţi de European Journalism Centre (EJC) la această conferinţă Carlo Corazza, purtătorul de cuvânt al comisarului Antonio Tajani. EJC este o organizaţie neguvernamentală care organizează cu finanţare de la UE misiuni de documentare ale jurnaliştilor la Bruxelles.
Ministrul economiei din România Varujan Vosganian, care a participat la conferinţa organizată la sfârşitul săptămânii de Comisia Europeană privind reindustrializarea, spune că a obţinut pentru firmele româneşti o prelungire a termenului de înscriere la misiunea de afaceri a UE din China până pe 16 iunie 2013.
„Pentru firmele româneşti pieţele din afara UE devin din ce în ce mai importante. Firmele româneşti trebuie să acceseze aceste posibilităţi de a găsi noi pieţe“, a spus Vosganian. Într-adevăr, pentru prima dată după 1989 România are execedent comercial pe relaţie cu ţările non-UE pe primul trimestru din 2013.
Uniunea Europeană încearcă de fapt să recâştige terenul piredut în faţa pieţelor emergente prin această politică de reindustrializare, despre care se vorbeşte de mulţi ani în Franţa de exemplu.
„Am fost naivi în trecut. Ne-am deschis pieţele prea uşor“
„Am fost naivi în trecut. Ne-am deschis pieţele pentru alte regiuni ale globului care însă au apelat la mijloace la care noi nu am apelat pentru a-şi susţine companiile. Este bun comerţul liber pentru consumatori, dar haideţi să avem aceleaşi reguli pentru toţi jucătorii. Haideţi să punem industria în centrul economiei noastre“, a explicat şi Diego Cange, şeful de cabinet al comisarului Antonio Tajani, în preziua conferinţei. De altfel, chiar săptămâna trecută UE a anunţat că va impune o taxă vamală la importul de panouri solare din China pentru a proteja industria europeană.
Diego Cange a dat ca exemplu vizitele preşedintelui din SUA Barack Obama, care promovează deseori interesele unor firme americane ca Boeing, Coca-Cola sau Microsoft în vizitele sale. De fapt, şi liderii celor mai mari ţări din UE merg însoţiţi de mari companii în vizitele lor în America Latină, în India sau China. Numai România nu procedează astfel. Azi, 10 iunie 2013, de exemplu premierul Victor Ponta este în vizită în Germania, dar nicio companie cu capital local nu este prezentă în delegaţia sa care să aibă interese de export sau de investiţii pe această piaţă.
Cange a spus că cel mai repede se deschid uşile pe pieţele non-UE pentru firme precum L'Oreal, Louis Vuitton sau Gucci în ceea ce priveşte producţia de lux precum pentru Heineken sau Guiness când este vorba de băuturi alcoolice.
Aceste misiuni de afaceri au loc în contextul în care Uniunea Europeană, aflată în faţa pierderii de competitivitate în industrie, a lansat, în toamna anului trecut, prin comisarul Antonio Tajani, un program de reindustrializare pe şase direcţii.
Producţia industrială este cu 10% mai redusă decât la nivelul de dinainte de criză, iar UE a pierdut aproape 4 milioane de joburi în industrie din 2009 încoace.
Direcţiile identificate de Comisie pentru (re)dezvoltarea industriei sunt industria materialelor avansate, noile tehnologii (micro şi nano-electronică, fotonică, robotică), bio-economia (bio-chimie, energie din gunoaie), industria sustenabilă şi construcţiile eco, automobilele nepoluante şi smart grid (infrastructura adecvată pentru distribuţia şi stocarea de energie).
Zeci de miliarde de euro pentru bănci, pentru industrie nu se poate
Întrebaţi însă fiind dacă sunt pregătiţi ca de la nivelul UE sau al statelor membre să fie cheltuite pentru companiile industriale tot atâtea sute de miliarde de euro câte au fost cheltuite de la începutul crizei pentru sistemul bancar, nici comisarul Antonio Tajani, nici directorul general al DG Industrie Daniel Calleja şi nici colaboratorii lui Tajani nu au admis că situaţia prin care trece industria europeană este atât de gravă încât are nevoie de intervenţia directă a statelor, ca în cazul băncilor.
„Amestecaţi lucrurile“, a răspuns Calleja. „În cazul băncilor statele au fost nevoite să intervină pentru a salva depozitele oamenilor. Aici nu se poate“, a spus oficialul european. Băncile irlandeze au fost salvate cu banii statului irlandez, care a preluat controlul, la fel ca în cazul Olandei pentru ING sau al Marii Britanii pentru Royal Bank of Scotland, naţionalizată. Pe de altă parte, SUA au salvat cu zeci de miliarde General Motors, în China capitalismul de stat duduie şi chiar în Europa Franţa a salvat în 2013 Peugeot cu 2 miliarde de euro.
În cadrul conferinţei privind reindustrializarea, cele mai multe întrebări le-au avut jurnaliştii din Grecia, ţară lipsită de industrie unde PIB-ul a scăzut cu 20% din 2009 până acum. „Noi nu avem industrie. Ca urmare a acestei strategii vom avea?“, a întrebat Ioanna Lougari de la Creta Channel din Grecia.
Oficialii UE au răspuns că au făcut evenimente cu 500 de investitori la Atena şi dacă nici aceştia nu sunt de ajuns, ce se mai poate face în plus? Fabrici?
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
