După dificultăţile din 2020, cel mai puternic an agricol afectat de secetă din ultima decadă, fermele care au contractat împrumuturi pentru capitalul de lucru se confruntă acum cu presiunea datoriilor şi antreprenorii care le-au dezvoltat timp de zece, douăzeci sau chiar treizeci de ani riscă să le piardă. Astfel, fondurile de investiţii, instituţiile financiare nebancare (IFN-uri), distribuitorii de inputuri agricole şi companiile de leasing încep să le preia sau să le achiziţioneze.
„Venim după anul 2020, un context agro-climatic prost, în care am avut pierderi. Anul acesta seceta s-a manifestat iarăşi foarte mult în partea de sud şi sud-est a României, în fermele mari, medii şi mici, acolo unde era concentrată mare parte din producţia de cereale a ţării“, a spus Mircea Băluţă, general manager al Agrototal Prodcom şi director executiv al Argeş Biosud Cooperativa Agricolă, formată din 40 de fermieri care cultivă cereale pe un total de 22.000 de hectare.
El a adăugat că fermierii au avut o succesiune de ani proşti din punct de vedere meteorologic, chiar şi 2022 fiind marcat de secetă şi arşiţă, iar pe lângă producţii slabe şi costuri în creştere - îngrăşăminte, utilaje şi dobânzi mai mari -, posibil din cauza unui management deficitar la nivelul fiecărei ferme în parte au ajuns în această situaţie.
