Un regulament european intrat recent în vigoare permite institutelor naţionale de statistică să acceseze şi să utilizeze toate bazele de date ale instituţiilor de stat, o măsură menită să le uşureze accesul la informaţii cercetătorilor, dar totodată să reducă din povara respondenţilor, care de regulă sunt nevoiţi să ofere aceleaşi informaţii mai multor instituţii.
„Pentru a reduce sarcina pentru respondenţi, INS-urile, alte autorităţi naţionale şi Comisia (Eurostat) au dreptul de a accesa şi utiliza, imediat şi gratuit, toate registrele administrative şi de a integra respectivele registre administrative în statistici, în măsura în care acest lucru este necesar pentru elaborarea, producerea şi difuzarea de statistici europene, care sunt stabilite prin Programul statistic european (…)“, se arată în articolul 17 a din Regulamentul (UE) 2015/ 759 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului CE nr. 223/2009 privind statisticile europene. Documentul a fost publicat pe 19 mai în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi a intrat în vigoare după 20 de zile, adică pe 8 iunie 2015.
„Sunt nişte modificări extrem de importante pentru noi, pentru că prin accesarea bazelor de date de la mai multe instituţii putem câştiga în calitate, timp, dar şi în ceea ce priveşte relaţia cu furnizorii de informaţii, care de multe ori trebuie să furnizeze mai multor instituţii de stat aceleaşi informaţii”, a explicat Vladimir Alexandrescu, consilier în compartimentul de comunicare din cadrul Institutului Naţional de Statistică.
O serie de probleme legate de accesul Statisticii la bazele de date ale altor instituţii de stat au apărut odată cu organizarea recensământului din 2011, pe vremea guvernării conduse de Emil Boc (PDL). Declararea CNP-ului la recensământ a stârnit atunci mai multe reacţii, astfel că membrii PSD, pe atunci în opoziţie, au cerut populaţiei să nu îşi divulge CNP-urile pentru că ar putea fi folosite pentru realizarea unei baze de date care să fraudeze alegerile.
Iniţial, Statistica declara că nu este obligatorie declararea CNP-ulrilor, apoi a revenit asupra declaraţiei după ce Ministerul de Interne a menţionat că pot fi contravenţii pentru cei care nu furnizează aceste informaţii la recensământ. Dacă la acea vreme INS avea acces la baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, aflată în subordinea Ministerului de Interne, astfel de probleme nu ar fi existat. De altfel, într-un intevriu acordat ZF ulterior (în 2012) de către Vergil Voineagu, fostul şef al Statisticii, acesta a declarat că în state precum Bulgaria sau Norvegia registrul de evidenţă a populaţiei este administrat direct de Statistică, ceea ce permite realizarea de recensământuri pe baza acestui registru de evidenţă a populaţiei.
Autorităţile, obligate să întrebe Statistica dacă vor să înfiinţeze sau să desfiinţeze o bază de date
Prevederile noului regulament european, care se aplică oricum în prezent, vor fi preluate şi în legislaţia naţională, având în vedere că în prezent Statistica lucrează la nişte propuneri pentru un proiect de lege. Mai mult, noile reglementări europene prevăd ca instituţiile publice care vor să înfiinţeze sau să desfiinţeze baze de date trebuie să colaboreze cu reprezentanţii INS.
“INS-urile şi Comisia (Eurostat) sunt consultate şi participă la proiectarea iniţială, dezvoltarea ulterioară şi întreruperea registrelor administrative realizate şi întreţinute de alte organisme, facilitând astfel utilizarea ulterioară a respectivelor registre în scopul producerii de statistici europene. INS-urile şi Comisia (Eurostat) se implică în activităţile de standardizare privind registrele administrative care sunt relevante pentru producerea de statistici europene”, se mai arată în noul regulament european.
În plus, noua legislaţie aduce o independenţă mai mare activităţii Statisticii, având în vedere că regulamentul european precizează clar că managementul INS “acţionează în mod independent în îndeplinirea sarcinilor statistice şi nu solicită şi nici nu primesc instrucţiuni din partea vreunui guvern sau a altei instituţii, organism, birou sau entităţi”.
Problema accesului cercetătorilor de la institutele de statistică la bazele de date ale altor autorităţi publice a fost amplu discutată în ultimii ani. Încă din 2011, Luigi Biggeri, şeful Institutului de Statistică din Italia de la acea vreme, a scris un articol despre viitorul statisticii oficiale, în care vorbea despre importanţa folosirii surselor administrative în scop statistic şi de beneficiile pe care le pot aduce (costuri mai reduse, date mai detaliate, calitate mai bună, povară mai scăzută pentru respondenţi şi pentru cercetători etc.). Tot atunci, el mai vorbea de necesitatea dezvoltării unor noi metode care să includă sursele administrative în statistica oficială.
