Deficitul bugetar după primele opt luni este de doar de 0,42% din PIB şi nu există niciun pericol ca el să depăşească 2,95% din PIB (cash), a susţinut ieri în Parlament ministrul finanţelor Anca Dragu. Ministrul crede că în România consolidarea fiscală va începe încă de anul viitor şi astfel vom reintra, începând cu 2020, în limitele MTO (obiectivul pe termen mediu), care subliniază obligaţia statelor UE de a se încadra într-un deficit structural de 1% din PIB.
Comisia Europeană anticipează un deficit bugetar şi un deficit structural de 3% din PIB în 2016. În 2017 deficitul bugetar ar urma să fie de 3,8% din PIB, iar deficitul structural de 4% din PIB, potrivit Comisiei. Prin urmare, nici vorbă de consolidare fiscală, dimpotrivă. Având în vedere că de la
1 ianuarie 2017 vor urma alte reduceri de taxe (reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea accizei de 7 eurocenţi sau a taxei pe stâlp), viziunea conservatoare a Comisiei este justificată. Anca Dragu rămâne însă optimistă. Într-o intervenţie în Parlament, ieri, ministrul a spus, citat de Mediafax, că în 2017 deficitul structural va fi de 2,9% din PIB, în 2018 de 2,4% din PIB, în 2019 de 1,9% din PIB şi în jur de 1% din PIB în 2020.
În privinţa lui 2016, ministrul a afirmat că nu există niciun pericol de depăşire a ţintelor: „Nu vedem niciun pericol de depăşire a acestor ţinte de deficit bugetar în 2016. Mai mult, fondurile de rezervă acumulate în Trezorerie (în jur de 5 miliarde de euro – n.red.) sunt estimate să acopere necesarul de finanţare pentru cinci luni, un nivel suficient potrivit celor mai bune practici internaţionale în managementul lichidităţii. Soldul bugetar redus este rezultatul atât al unei execuţii bugetare prudente pe partea de cheltuieli, cât şi al îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare“.
Doar că, aşa cum arată execuţia bugetară la şapte luni, “execuţia bugetară prudentă” de care vorbeşte ministrul este realizată mai degrabă pe seama investiţiilor. În execuţia bugetară cheltuielile de capital (investiţiile din buget) apar ca fiind, la şapte luni, mai mari cu 23% faţă de ianuarie - iulie 2015. Faţă de program însă sunt la jumătate. Guvernul îşi propusese să cheltuiască anul acesta pe investiţii (din buget şi din fonduri UE) 37,7 miliarde de lei, dar la şapte luni a cheltuit 12,8 miliarde de lei, adică o treime din cât şi-a programat pe tot anul.
