Eveniment

Decalarea inspirată a termenului de plată a impozitului anual pe profit a salvat deficitul bugetar pe T1

Secretarul de stat Gheorghe Gherghina, supranumit „tatăl bugetului“, s-a încadrat din nou în ţinta trimestrială de deficit stabilită cu FMI, tocmai după ce analiştii se îngrijoraseră din cauza performanţei foarte slabe a încasărilor bugetare din primele două luni ale anului

Autor: Claudia Medrega

27.04.2012, 00:08 2004

Creşterea spectaculoasă a sumelor colectate din impozitarea profiturilor companiilor şi plusul de resurse atrase la buget în luna martie din taxarea câştigurilor populaţiei au contribuit la ascensiunea veniturilor bugetare cu 16,2% faţă de aceeaşi lună din 2011, la 16,4 mld. lei.

Evoluţia favorabilă vine după o lună februarie "îngheţată" în plan fiscal, în care bugetul României a resimţit din plin consecinţele condiţiilor meteo nefavorabile, iar veniturile au înregistrat o creştere modică, de doar 1,2%.

Impozitul pe venit şi impozitul pe profit au înregistrat în martie cele mai mari creşteri anuale, favorizând încadrarea deficitului bugetar în ţinta trimestrială agreată cu FMI.

Termenul de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit a fost devansat în acest an de la 25 aprilie la 25 martie, printr-o ordonanţă a guvernului publicată la sfârşitul lunii ianuarie, plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal anterior făcându-se până la termenul de depunere a declaraţiei.

În martie, sumele încasate din impozitarea profiturilor companiilor au totalizat 1,6 mld. de lei, depăşind de mai mult de cinci ori nivelul din aceeaşi lună de anul trecut. Per ansamblul primului trimestru ascensiunea încasărilor din impozitul pe profit a fost de peste 60%, la 3,2 mld. lei, potrivit datelor anunţate de Ministerul Finanţelor.

Impozitul pe profit se plăteşte trimestrial, până în data de 25 a lunii următoare finalizării trimestrului, astfel că lunile aprilie, iulie şi octombrie ar trebui să fie, în principiu, cele mai "performante" din an.

Sumele colectate din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat în martie o creştere de 12,7%, la 1,7 mld. lei, iar în perioada ianuarie -martie încasările din această sursă au totalizat 5,2 mld. lei.

Ce s-a întâmplat cu deficitul

Deficitul bugetar a totalizat în martie doar 690,5 mil. lei după ce în luna februarie a explodat la 3,7 mld. de lei. Per ansamblul primului trimestru deficitul bugetar nominal a fost de 3,4 mld. lei, peste nivelul punctual convenit cu FMI, de 3,1 mld. lei, însă Ministerul Finanţelor s-a încadrat în ţintă pentru că suma a fost ajustată cu valoarea cu care cheltuielile de investiţii au depăşit plafonul iniţial, de 6,97 mld. lei, adică cu 330 mil. lei, conform înţelegerii cu FMI. Scrisoarea de intenţie include posibilitatea ca nivelul deficitului nominal să poată să fie diminuat cu astfel de sume doar în martie şi iunie, dar rămâne de văzut ce va negocia noul guvern cu FMI pentru restul anului.

Ca pondere în PIB, deficitul a ajuns la sfârşitul primului trimestru la 0,6%, în timp ce anul trecut în aceeaşi perioadă procentul a fost de circa 1%. "Aceasta este o îmbună­tăţire semnificativă după ce datele pe două luni au arătat înregistrarea unui deficit similar cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut. Faptul că avansul veniturilor a revenit la două cifre este, de asemenea, de salutat, dar este posibil ca gradul de colectare să se fi îmbunătăţit ca urmare a redresării activităţii după condiţiile meteorologice dificile din februarie", a comentat Vlad Muscalu, economist al ING Bank.

În acest an deficitul ar trebui să fie ajustat la 1,9% din PIB (metodologia cash) şi sub 3% din PIB (pe metodologia europeană, ESA 95).

TVA-ul creşte încet

Încasările din TVA nu au urcat în acelaşi ritm cu veniturile totale. După o creştere de 15,4% în ianuarie, în februarie veniturile din TVA au înregistrat un avans de doar 1,5%, pentru ca în martie să urce cu 3,5% faţă de aceeaşi lună din 2011. Pe T1 plusul încasărilor din TVA a fost de 9,4%.

TVA este cea mai importantă resursă pentru bugetul de stat şi a doua sursă de bani pentru bugetul consolidat, după contribuţiile sociale. Evoluţia încasărilor din TVA este influenţată atât de nivelul cotei, cât şi de tendinţa vânzărilor cu amănuntul şi gradul de evaziune fiscală, sumele colectate la buget fiind de natură să crească odată cu revenirea economiei. Pe lângă evoluţia nefavorabilă a consumului şi economiei, la temperarea încasărilor din TVA contribuie şi disiparea efectului de bază datorat majorării cotei în vara lui 2010, la 24%.

Nici încasările din accize nu au avut o evoluţie spectaculoasă, înregistrând în martie un plus de doar 2,5%, la 1,4 mld. lei.

Din contribuţiile de asigurări sociale au ajuns la buget în martie 4,2 mld. lei , cu 4% peste nivelul din aceeaşi lună din 2011. La nivelul primelor trei luni din an plusul a fost însă mai consistent, de 10,5%, până la 8,6 mld. lei.

Cum au evoluat cheltuielile

Cheltuielile totale au înregistrat o creştere modică în martie, de 0,7%, la 17,1 mld. de lei, în timp ce pe ansamblul primelor trei luni avansul a fost de 5%, la 49 mld. lei.

Dacă cheltuielile de personal şi sumele cheltuite pentru bunuri şi servicii au scăzut în martie cu circa 3%, dobânzile au urcat cu 13%.

Pe plus au fost şi cheltuielile de capital, care s-au majorat cu 10%, la 1,5 mld. lei.

Cheltuielile totale pentru investiţii care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 7,3 mld. lei, cu 43,2% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO