♦ Într-un caz rar, datoria publică a României a scăzut, chiar dacă foarte puţin - cu 3 mld. lei - în aprilie 2023 faţă de martie 2023, după ce guvernul a atras finanţare în prima parte a anului şi a rambursat câteva datorii vechi ♦ Dar este doar o iluzie pentru că necesarul de finanţare este mare şi nu acoperă golul, iar deficitul va atinge 55% din PIB la final de an.
Datoria publică a României a fost de 712 mld. lei în aprilie 2023, dublă faţă de cât era la final de 2019, înaintea pandemiei, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Rambursarea datoriei, în creştere, pentru că finanţele statului sunt pe minus an de an, nu se poate face decât prin taxe şi inflaţie, subliniază Cristian Păun, profesor la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti.
„Întotdeauna trebuie să tratăm acumularea de datorii şi prin prisma că ele se vor stinge doar în două moduri: prin taxare şi prin inflaţie. Nu există iertare de datorii nici măcar în cazul datoriei publice. În plus, cu fiecare procent de datorie publică, jumătate vine din exterior, crescând dependenţa de crize care apar în mediul global, nu la noi - efectul de contagiune. Şi încalcă grav şi patriotismul economic pe care îl vedem afişat zilele astea pe stindard“, spune el.
Datoria publică a României a scăzut în aprilie 2023 la 712 mld. lei, de la 715 mld. lei, cât a fost în martie 2023, într-una din rarele scăderi ale soldului creditelor guvernamentale, mai ales în ultimii trei ani, de la izbucnirea pandemiei. Cum de s-a petrecut minunea?
„Probabil că am rambursat nişte obligaţiuni sau nişte credite externe contractate anterior fără a le mai rostogoli, ceea ce este un lucru bun. Nu poţi rostogoli datorii din trecut la dobânzile pe care le vedem acum. Nu întâmplător, făcând asta în ultimii ani, am ajuns să dăm pe dobânzi cam cât dăm la educaţie anul acesta. Sau pe investiţiile statului. Nu vorbim însă de o scădere semnificativă, raportându-ne la întreaga datorie publică“, spune Cristian Păun.
Cu toate acestea, inevitabil, datoria publică va creşte în continuare. România are un necesar de finanţare de 150 mld. de lei în 2023, care înseamnă refinanţarea datoriei vechi şi finanţarea deficitului bugetar. Rambursarea creditelor scadente nu poate trage destul în jos nivelul datoriei. Datoria publică a României a explodat în martie 2020, prima lună de lockdown din pandemie. Spre comparaţie, la final de 2019, România a avea o datorie totală de 373 mld. lei, la jumătate faţă de cât este acum. Ca pondere în PIB, era de 35%, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Acum însă a crescut la 49% din PIB, dar a rămas spre coada Uniunii Europene. Cât se sustenabil este, însă, acest nivel?
„La ratingul pe care îl avem, procentul de 50-60% din PIB pentru datoria publică este mult mai puţin sustenabil decât în cazul unei ţări AAA (Japonia, SUA), care au procente de 3-5 ori mai mari raportate la PIB. În plus, creditorii internaţionali văd că operăm de mult timp pe deficit şi datorie şi că mult din acest deficit nu merge către economia reală, generând potenţiale efecte de antrenare sănătoase care să tempereze deficitul, acumularea de datorii şi să genereze spaţiul fiscal pentru a le plăti pe cele din trecut“, mai spune Cristian Păun. De asemenea, adaugă el, când ai deficite mari, cum ar fi deficitul bugetar şi deficitul extern, vulnerabilitatea în faţa crizelor este mai mare: „Dacă ne paşte vreo recesiune (ca cea din 2008-2010), prăbuşirea PIB-ului la noi este mai amplă şi recuperarea durează mult mai mult ca în cazul ţărilor din jur - rezilienţa este mai mică. În consecinţă, orice recesiune ne mai adaugă 5-10% din datorie pe PIB.“
Nivelul de 49% al datoriei publice din România nu este mare, dacă este comparat cu alte state europene, care au un nivel de îndatorare de peste 100% din PIB, cum este cazul Italiei, cu datorie în PIB de 150%.
Mai mult decât nivelul de îndatorare, este vorba de capacitatea de rambursare a datoriei, repetă economiştii atunci când se referă la datoria publică a României. Or, România aduce venituri fiscale de 27% din PIB, Italia de peste 40%, dintr-un PIB de 7 ori mai mare decât al României. „La un şomer sau la un salariat nu prea calificat, gradul de îndatorare excesivă se calculează diferit ca în cazul cuiva care are mintea, educaţia şi capacitatea de a genera mereu venituri consistente din activitatea sa economică“, explică el.
Cristian Păun, profesor la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti:
„Nu poţi rostogoli datorii din trecut la dobânzile pe care le vedem acum. Nu întâmplător, făcând asta în ultimii ani, am ajuns să dăm pe dobânzi cam cât dăm la educaţie anul acesta. Sau pe investiţiile sta tului. Nu vorbim însă de o scădere semnifi cativă, raportându-ne la întreaga datorie publică“.
