Datoria publică a României a scăzut în aprilie 2023 la 712 mld. lei, de la 715 mld. lei, cât a fost în martie 2023, într-una din rarele scăderi ale soldului creditelor guvernamentale, mai ales în ultimii trei ani, de la izbucnirea pandemiei.
Datoria a explodat în martie 2020. Spre comparaţie, la final de 2019, România a avea o datorie totală de 373 mld. lei, la jumătate faţă de cât este acum. Ca pondere în PIB, era de 35%, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Acum însă a crescut la 49% din PIB, dar a rămas spre coada Uniunii Europene.
În mai 2023 însă, datoria a scăzut. Scăderea, chiar dacă foarte mică, a venit ca urmare a creditelor ajunse la maturitate. De asemenea, Finanţele conduse de ministrul Adrian Câciu şi-au asigurat aproape jumătate din necesarul de finanţare (deficitul bugetar + rostogolirea datoriei) în primele luni din an, astfel încât este de aşteptat să mai existe scăderi, chiar dacă mici, ale datoriei publice în anumite luni. Cu toate acestea, pe tot anul, datoria în termeni nominali nu poate decât să crească.
Nivelul de 49% al datoriei publice din România nu este mare, dacă este comparat cu alte state europene, care au un nivel de îndatorare de peste 100% din PIB. Cu toate acestea, economiştii recomandă prudenţă, pentru că una este capacitatea de rambursare a unei economii precum Italia, care are o datorie publică de 150% din PIB, dar un PIB de peste 2.000 mld. de euro şi venituri din taxe de peste 40% din PIB, iar alta este capacitatea de rambursare a României, cu un PIB de sub 300 mld. de euro şi venituri de 27% din PIB.
