Dincolo de noţiunile de eficienţă energetică sau de valulenergiilor regenerabile, un alt concept începe să fie din ce în cemai prezent în discursurile oamenilor din energie, acela de reţeleinteligente. Dezvoltarea conceptului de smart grid în România sedovedeşte a fi însă un lucru destul de complicat de realizat,specialiştii din piaţă spunând că pentru a începe "trebuie să ştimunde vrem să ajungem."
Declaraţiile vin în contextul în care reorganizarea sistemuluienergetic prin regruparea unităţilor de producţie în două companiigigant înregistrează o întârziere de jumătate de an, iar strategiaenergetică este deocamdată doar un document despre care încă sediscută, neavând o formă publică.
În linii mari, o reţea inteligentă de energie electrică este oreţea care permite în timp real un schimb de informaţii întrefurnizorul de energie şi consumatorul final. Astfel, cel din urmăpoate să-şi diminueze consumul şi deci facturile, iar primul poatesă-şi regleze costurile în funcţie de cunoaşterea unei cererireale.
Smart grid-ul devine un concept cu atât mai necesar cu cât înRomânia, potrivit specialiştilor din piaţă, circa 20% din energiaprodusă se pierde sau este fraudată.
"Pentru a avea un Smart Grid ai nevoie de o viziune finală. Trebuiesă ştim unde vrem să ajungem. Transelectrica are în acest momentelementele unei reţele inteligente", a spus ieri Stelian Gal,directorul general al companiei, în cadrul conferinţei Mediafaxtalks about Energy.
Concret, pentru un casnic de exemplu, dezvoltarea unei reţele detip inteligent înseamnă monitorizarea consumului de energie în timpreal. În afară de acest lucru, reprezentanţi ai unor giganţiindustriali, aşa cum este cazul General Electric, spuneau recent cădincolo de această monitorizare tendinţa este aceea de a dezvoltadispozitive capabile să-i transmită consumatorului intervalul detimp când este cel mai ieftin să consume energia, în contextul încare sunt perioade orare când consumul este la vârf, iar preţurilesunt foarte mari.
Potrivit acestora, de obicei seara, când toată lumea vine de lamuncă şi începe să dea drumul la televizoare, maşini de spalat şialte electrocasnice consumul de energie creşte şi la fel şi preţul,indicat fiind ca aceste dispozitive să înceapă să funcţioneze înintervale orare în care energia este mai ieftină.
"Prin ordin de ministru s-a semnat în urmă cu câteva zile planul deacţiune pentru dezvoltarea reţelelor smart grid. Este clar că acestconcept va remodela toată gândirea noastră în privinţainvestiţiilor pe termen lung", a spus la rândul său Claudiu Stafie,secretar de stat în Ministerul Economiei.
Costurile pentru realizarea acestui tip de reţea suntsemnificative. Potrivit preşedintelui Comisiei de servicii şiindustrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, la nivel europeansuma stabilită a fi alocată în acest sens se ridică la circa 4,2miliarde de euro.
Banii şi lipsa de strategie sunt însă nişte puncte vulnerabile cândvine vorba de smart grid, în contextul în care România nu are ostrategie energetică, iar fondurile pentru investiţii sunt extremde greu de atras. Reprezentanţii Ministerului Economiei spun însăcă la începutul anului 2011 va începe dezbaterea publică pe unproiect de strategie energetică valabil pentru 2010-2035.
"Pentru România există un drum de la care nu ne vom putea abate,mesajul pe care Bruxellesul îl dă fiind acela al creşteriiinvestiţiilor. Cred că prin cele două companii de stat vom puteacreşte investiţiile. La începutul anului viitor cred că acestproiect va fi finalizat", spune Mihai David, directorul general alHidroelectrica. El a menţionat că şi la nivelul producătorilor deenergie se fac paşi importanţi în ceea ce priveşte modernizareasistemului. "Avem un proiect pilot al centralei virtuale, al uneiunităţi care să poată funcţiona fără personal".
O altă modalitate prin care se poate dezvolta sistemul energeticeste aceea a exploatării potenţialului hidroenergetic în unităţicu o capacitate medie.
"Cred că trebuie să realizăm o strategie alături de MinisterulMediului. Sunt zone unde se pot face investiţii, dar în care nuputem intra din cauza restricţiilor de mediu. Nu putem muri defoame fiind însă extrem de sănătoşi", a mai precizat David. El afăcut referire la faptul că o investiţie într-o centrală la Islazde 360 de milioane de euro este blocată din 2008 din cauza faptuluică în zona respectivă au fost văzute două specii de păsăriprotejate. Acestea sunt pescărelul albastru şi pasărea ogorului. Cutoate acestea, compania speră că la începutul anului viitor va luaacordul de mediu necesar dezvoltării acestei investiţii.îî
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
