Cum se va face trecerea de la stâlpii de lemn şi pierderile în reţea la smart grid?
Dincolo de noţiunile de eficienţă energetică sau de valul
energiilor regenerabile, un alt concept începe să fie din ce în ce
mai prezent în discursurile oamenilor din energie, acela de reţele
inteligente. Dezvoltarea conceptului de smart grid în România se
dovedeşte a fi însă un lucru destul de complicat de realizat,
specialiştii din piaţă spunând că pentru a începe "trebuie să ştim
unde vrem să ajungem."
Declaraţiile vin în contextul în care reorganizarea sistemului
energetic prin regruparea unităţilor de producţie în două companii
gigant înregistrează o întârziere de jumătate de an, iar strategia
energetică este deocamdată doar un document despre care încă se
discută, neavând o formă publică.
În linii mari, o reţea inteligentă de energie electrică este o
reţea care permite în timp real un schimb de informaţii între
furnizorul de energie şi consumatorul final. Astfel, cel din urmă
poate să-şi diminueze consumul şi deci facturile, iar primul poate
să-şi regleze costurile în funcţie de cunoaşterea unei cereri
reale.
Smart grid-ul devine un concept cu atât mai necesar cu cât în
România, potrivit specialiştilor din piaţă, circa 20% din energia
produsă se pierde sau este fraudată.
"Pentru a avea un Smart Grid ai nevoie de o viziune finală. Trebuie
să ştim unde vrem să ajungem. Transelectrica are în acest moment
elementele unei reţele inteligente", a spus ieri Stelian Gal,
directorul general al companiei, în cadrul conferinţei Mediafax
talks about Energy.
Concret, pentru un casnic de exemplu, dezvoltarea unei reţele de
tip inteligent înseamnă monitorizarea consumului de energie în timp
real. În afară de acest lucru, reprezentanţi ai unor giganţi
industriali, aşa cum este cazul General Electric, spuneau recent că
dincolo de această monitorizare tendinţa este aceea de a dezvolta
dispozitive capabile să-i transmită consumatorului intervalul de
timp când este cel mai ieftin să consume energia, în contextul în
care sunt perioade orare când consumul este la vârf, iar preţurile
sunt foarte mari.
Potrivit acestora, de obicei seara, când toată lumea vine de la
muncă şi începe să dea drumul la televizoare, maşini de spalat şi
alte electrocasnice consumul de energie creşte şi la fel şi preţul,
indicat fiind ca aceste dispozitive să înceapă să funcţioneze în
intervale orare în care energia este mai ieftină.
"Prin ordin de ministru s-a semnat în urmă cu câteva zile planul de
acţiune pentru dezvoltarea reţelelor smart grid. Este clar că acest
concept va remodela toată gândirea noastră în privinţa
investiţiilor pe termen lung", a spus la rândul său Claudiu Stafie,
secretar de stat în Ministerul Economiei.
Costurile pentru realizarea acestui tip de reţea sunt
semnificative. Potrivit preşedintelui Comisiei de servicii şi
industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, la nivel european
suma stabilită a fi alocată în acest sens se ridică la circa 4,2
miliarde de euro.
Banii şi lipsa de strategie sunt însă nişte puncte vulnerabile când
vine vorba de smart grid, în contextul în care România nu are o
strategie energetică, iar fondurile pentru investiţii sunt extrem
de greu de atras. Reprezentanţii Ministerului Economiei spun însă
că la începutul anului 2011 va începe dezbaterea publică pe un
proiect de strategie energetică valabil pentru 2010-2035.
"Pentru România există un drum de la care nu ne vom putea abate,
mesajul pe care Bruxellesul îl dă fiind acela al creşterii
investiţiilor. Cred că prin cele două companii de stat vom putea
creşte investiţiile. La începutul anului viitor cred că acest
proiect va fi finalizat", spune Mihai David, directorul general al
Hidroelectrica. El a menţionat că şi la nivelul producătorilor de
energie se fac paşi importanţi în ceea ce priveşte modernizarea
sistemului. "Avem un proiect pilot al centralei virtuale, al unei
unităţi care să poată funcţiona fără personal".
O altă modalitate prin care se poate dezvolta sistemul energetic
este aceea a exploatării potenţialului hidroenergetic în unităţi
cu o capacitate medie.
"Cred că trebuie să realizăm o strategie alături de Ministerul
Mediului. Sunt zone unde se pot face investiţii, dar în care nu
putem intra din cauza restricţiilor de mediu. Nu putem muri de
foame fiind însă extrem de sănătoşi", a mai precizat David. El a
făcut referire la faptul că o investiţie într-o centrală la Islaz
de 360 de milioane de euro este blocată din 2008 din cauza faptului
că în zona respectivă au fost văzute două specii de păsări
protejate. Acestea sunt pescărelul albastru şi pasărea ogorului. Cu
toate acestea, compania speră că la începutul anului viitor va lua
acordul de mediu necesar dezvoltării acestei investiţii.îî