♦ Preşedintele României Klaus Iohannis a intrat în problema tăierile de cheltuieli de la bugetul de stat şi a adus vorba despre negocierea timp de patru zile şi patru nopţi pentru cele 80 mld. euro fonduri europene totale. Întrebarea este de ce nu se văd banii europeni în bugetul de stat?
Guvernul, deşi discută de o săptămână de o gaură bugetară de 4 mld. de euro, nu a venit încă cu soluţii concrete pentru scăderea cheltuielilor programate iniţial. Bugetul de stat este sub tensiune, după ce arhitectura de la începutul anului s-a dovedit că scârţâie, pentru că încasările nu au mers conform aşteptărilor, iar cheltuielile au scăpat de sub control. Unde sunt însă miliardele de euro, bani europeni din fonduri clasice şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă?
Klaus Iohannis, preşedintele României, a amintit de cele 80 de mld. de euro negociate la Bruxelles, când a fost întrebat despre gaura bugetară de 20 de mld. de lei (4 mld. de euro), pe care trebuie să o acopere guvernul.
„Când s-au negociat fondurile europene şi fondurile pentru PNRR, am fost cu echipa la Bruxelles, unde am negociat patru zile şi patru nopţi şi am obţinut atunci 80 mld. euro, fonduri europene şi fonduri pentru PNRR pentru proiecte din România. Este o oportunitate imensă şi treaba guvernului este, clar, să creeze cadrul pentru ca aceşti bani să fie atraşi în folosul firmelor româneşti, în folosul românilor, în ansamblu pentru a dezvolta economia românească”, a spus ieri, preşedintele Klaus Iohannis, după o vizită la Renewable Energy School of Skills, o organizaţie pentru pregătirea specialiştilor în energie eoliană.
Fondurile europene, precum cele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sau fondurile structurale nu sunt destinaţi direct cheltuielilor curente ale bugetului de stat, ci investiţiilor. Cu toate acestea, odată intraţi în economie, orice bani se întorc şi la bugetul de stat. Când construieşti o şcoală sau o grădiniţă, firma care o construieşte face profit şi plăteşte apoi impozit pe acel profit. De asemenea, dacă materialele de construcţii cumpărate pentru clădire sunt produse în ţară, atunci din nou se întorc bani la buget prin TVA-ul plătit şi profitul firmelor vânzătoare. Cu toate acestea, guvernul nu reuşeşte să colecteze câţi bani şi-a programat şi au apărut discuţii în coaliţia de guvernare inclusiv despre tăierea cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Iohannis a intervenit ieri şi a spus că nu se pune problema de măsuri de austeritate.
„Atâta vreme cât voi avea un cuvânt de spus şi cred că voi mai avea un cuvânt de spus, nu vor exista tăieri de salarii. Deci, repet, nu vor exista tăieri de salarii. Ideea mea şi a Coaliţiei nu este să băgăm România în vreun scenariu de austeritate. S-a dovedit când am avut criza bancară 2008, 2009, 2010 că austeritatea nu este o soluţie”, a mai spus el.
În 2010, pentru o lipsă la buget de 1 mld. de euro, guvernul Emil Boc de la acea vreme, prin preşedintele Băsescu, anunţa tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a încercat să taie şi pensiile, dar fără succes, pentru că măsura s-a dovedit neconstituţională. Salariile bugetarilor însemnau 9,2% din PIB în 2009, iar acum înseamnă 8% din PIB, dacă se menţine proiecţia bugetului din 2023. De asemenea, în 2009 nu stăteau 80 de mld. de euro la poarta României pentru a impulsiona economia şi bugetul de stat.
Pentru a ajuta bugetul de stat însă, fie şi indirect, banii europeni trebuie ca mai întâi să intre în ţară, subliniază Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele asociaţiei analiştilor financiari CFA România: „Întâi trebuie luaţi banii europeni. Vedem că la PNRR chiar există riscul să nu îi putem lua pe toţi şi acum situaţia ideală a devenit să îi luăm cu întârziere şi în situaţia cea mai rea să nu îi mai luăm.”
