Datoria publică şi-a continuat ascensiunea în prima jumătate a anului, urcând cu 9 mld. lei faţă de decembrie 2011, însă ritmul de creştere s-a înjumătăţit comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, la 4%. Analişti anticipează plafonarea datoriei sub pragul de 40% din PIB, doar dacă va continua ajustarea deficitului bugetar, iar economia va rămâne în teritoriu pozitiv, cu creşteri consistente.
Dacă în perioada 2003-2006, de exemplu, ritmul de creştere al datoriei publice de la un an la altul nu trecea de 10%, în anii 2009-2010 creşterea anuală a accelerat şi nu a mai coborât sub 30%. Pe ansamblul anului trecut saltul datoriei publice a fost de 14,5%, iar în primele şase luni din 2011 avansul era de 10%.
Creşterea economică cu ritmuri de peste 2-3% şi continuarea reducerii deficitului bugetar sunt două dintre soluţiile de plafonare a datoriei publice la un nivel rezonabil, acceptat de investitori. Situaţia este însă complicată de alegerile din acest an, România având un istoric de derapaje în astfel de conjuncturi. De altfel, majoritatea analiştilor anticipează depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită pentru acest an la 2,2% din PIB.
"Se observă o încetinire a ritmului de creştere al datoriei publice în 2012, însă ritmul de creştere al acesteia va fi superior avansului real al economiei, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate. Dacă nu se inversează acest trend, datoria publică a României poate depăşi pragul de 40% din PIB în 2014", spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Ea estimează că datoria publică va continua să crească în anii următori, deşi România şi-a asumat ţinte de reducere a deficitului bugetar, din două motive: încetinirea ritmului de creştere economică şi creşterea randamentelor plătite de Ministerul Finanţelor pentru a se împrumuta, atât de pe piaţa internă, cât şi de pe cea externă.
"Continuarea procesului de consolidare fiscală va duce la plafonarea datoriei publice în următorii ani. În acest context, este necesar ca Ministerul de Finanţe să emită mai multă datorie pe termen lung, pentru a evita o concentrare a nevoilor brute de finanţare în anul imediat următor, aşa cum s-a întâmplat până în prezent", a comentat Eugen Sinca, analist la BCR.
Importantă în ceea ce priveşte managementul datoriei publice este şi extinderea maturităţii acesteia, iar în acest sens se observă o oarecare îmbunătăţire în acest an. Ministerul Finanţelor a încercat să împrumute lei pe termene mai mari şi a rupt tradiţia de a pune în vânzare preponderent certificate de stat pe şase luni, unul dintre plasamentele cele mai căutate în anii trecuţi de investitori. În acest an Trezoreria a lansat şi titluri pe 15 ani, marcând introducerea pe piaţă a celei mai lungi scadenţe din portofoliul Ministerului Finanţelor. Statul a mai avut o tentativă în acest sens în 2005, după care a abandonat strategia de extindere a maturităţilor.
Sinca apreciază că este importantă construirea unei curbe a randamentelor cu o lichiditate adecvată pentru scadenţele de 10 sau 15 ani în lei şi pentru a oferi băncilor resurse corespunzătoare în lei pentru creditarea clienţilor neguvernamentali.
Cum a evoluat datoria publică în S1
Statul a împrumutat în primele luni ale anului 2,25 mld. dolari din SUA şi a accesat de pe piaţa internă sume peste nivelul planificat. Astfel, după ce în ianuarie 2012 datoria publică a scăzut, în februarie şi-a reluat ascensiunea, făcând un salt de 10 mld. lei faţă de prima lună, pentru ca în martie să se înregistreze o creştere de aproape 5 mld. lei.
Ca urmare a politicii Ministerului Finanţelor de accesare agresivă a pieţelor de teama blocării accesului la lichidităţi, la sfârşitul primului trimestru datoria publică cumula o creştere de 12,4 mld. lei (aproape 3 mld. euro) comparativ cu sfârşitul anului trecut. Din fericire, în lunile care au urmat, ritmul de creştere al datoriei publice a încetinit.
Ministerul Finanţelor a accesat mai mult pieţele în primul trimestru pentru consolidarea rezervei de lichidităţi pentru situaţiile tensionate. Iar, tensiunile politice nu au întârziat să apară şi să preseze pieţele, amplificând tensiunile externe.
Dacă în a doua parte a anului 2011 dobânzile la titluri de stat au crescut rapid şi mult pentru că Trezoreria a fost nevoită să se împrumute la costuri ridicate din cauza lipsei unor rezerve financiare consistente, în acest an Ministerul Finanţelor nu a mai fost nevoit să se împrumute la orice preţ. Finanţele au acceptat doar ofertele depuse de bănci cu randamente convenabile, respingând celelalte oferte. Ministerul a vândut în al doilea trimestru mai puţin decât şi-a programat şi, astfel, a limitat scumpirea resurselor atrase.
Totuşi, în iulie şi august randamentele la titlurile de stat au revenit pe creştere, odată cu ascensiunea dobânzilor pe piaţa interbancară, într-un climat caracterizat prin creşterea aversiunii faţă de risc în Europa, din cauza accentuării tensiunilor legate de zona euro şi a presiunilor politice interne. În august randamentele la titlurile de stat s-au apropiat de 6% chiar şi pentru scadenţele scurte, după ce în primăvară Finanţele ajunseseră să se finanţeze mai ieftin, aproape de pragul de 5%. Pe piaţă s-a resimţit noua politică a BNR de susţinere a leului prin pârghia restrângerii lichidităţii.
Cheltuielile cu dobânzile au urcat mult în ultimii ani, iar Ministerul Finanţelor încearcă să controleze aceste costuri, având în vedere necesitatea încadrării în deficitul de 2,2% din PIB. Pentru a evita presiunea creşterii dobânzilor pe piaţa locală, analiştii au anticipat că Finanţele vor lansa o nouă emisiune de eurobonduri în toamnă pentru acoperirea necesarului de finanţare, aşteptare confirmată de Trezorerie.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank: Se observă o încetinire a ritmului de creştere al datoriei publice în 2012, însă ritmul de creştere al acesteia va fi superior avansului real al economiei, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate. Dacă nu se inversează acest trend, datoria publică a României poate depăşi pragul de 40% din PIB în 2014.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
