Eveniment

Consiliul Fiscal către Guvern: Cum nu puteţi tăia salariile şi pensiile, extindeţi plata taxelor standard pentru toţi şi reduceţi nişele fiscale

Anul 2021 trebuie să însemne începutul unei consolidări fiscal-bugetare cu ţinta reducerii deficitului bugetului general consolidat, un deficit care anul trecut s-a apropiat de 10% din PIB, iar anul acesta ar urma să coboare undeva spre 7-8% din PIB.

Este una din concluziile Consiliului Fiscal – o instituţie independentă care analizează politicile fiscal – bugetare ale guvernului fără însă să-şi poată impune punc­tul de vedere. Analizele Consiliului sunt însă bune tocmai pentru că ele nu re­prezintă punctul de vedere al Exe­cutivului, acesta din urmă fiind, deseori, influenţat de conjunctura politică.

Raportul pe 2020 al Consiliului Fiscal publicat marţi insistă pe aşa-numita con­solidare fiscală, ce presupune fie reducerea cheltuielilor publice, fie majorarea veni­turilor, astfel încât deficitul public să fie redus la o dimensiune ce poate fi suportată de economie. Deja datoria publică - alimentată de deficitul bugetar - a ajuns, în aprilie, la 50% din PIB, în creştere puternică cu 15 puncte din PIB faţă de decembrie 2019, anul de dinaintea crizei.

Anul trecut, deficitul public a fost de 102 miliarde de lei.  Este nevoie, prin urmare – arată Consiliul Fiscal – de o reducere a de­ficitului pentru că datoria publică creşte ameţitor.

Guvernul crede că va ajunge la un deficit bugetar de sub 3% din PIB în 2024. O reducere bruscă a deficitului ar fi rea pentru economie, admite şi Consiliul Fiscal. Ea trebuie să fie raţională şi în etape.

Problema mare a economiei României, arată studiul citat, este nivelul ridicat al deficitului structural (7,5% din PIB potenţial în 2020, potrivit estimării Comisiei Europene, estimare preluată în raportul Consiliului Fiscal), astfel că cea mai mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală şi acesta va fi prezent şi pe în viitor.

Altfel spus: sunt ţări în UE (Franţa, de pildă) care au avut deficite în 2020 mai mari decât cel al României.

Dar aceasta s-a întâmplat pentru că au fost cheltuieli enorme pentru combaterea pandemiei. Odată trecută pandemia, deficitul va reintra la sub 3% din PIB-ul Franţei. România a avut însă un deficit în 2019 de 4,6% din PIB, fără să fi existat vreo pandemie. Vorbim, prin urmare, de un deficit provocat de cheltuielile rigide (pensii, salarii) care nu va trece de la sine, odată rezolvată problema pandemiei.

Cum pensile şi salariile nu pot fi tăiate fără tulburări sociale însemnate, soluţia reducerii deficitului nu stă decât în creşterea veniturilor.

Consiliului Fiscal admite: deşi procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale, o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli fiind foarte dificilă şi improbabil a se concretiza la nivelurile estimate de Ministerul de Finanţe.

„În acest sens, o creştere a veniturilor bugetare ca pondere în PIB ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare.“

Ce vrea să spună de fapt Consiliul Fiscal, dar nu o spune pe de-antregul: toată lumea trebuie să plătească taxe la nivelui standard, iar nişele fiscale trebuie eliminate. Însă guvernul se teme de acest lucru pentru că retragerea nişelor fiscale (în IT sau în construcţii nu se plăteşte impozit pe venit, de exemplu) ar fi catalogat drept o creştere de taxe.

Rămâne, prin urmare, soluţia creşterii veniturilor graţie creşterii economice. BERD a prognozat ieri o creştere de 6% a economiei României în acest an. Comisia Europeană şi FMI anticipează pentru România o creştere economică de 5,1% şi respectiv 7% în anul 2021. Însă inflaţia creşte puternic – 4,1% în acest an, anticipează BNR. Statul se bucură pentru că îi cresc veniturile prin inflaţie, dar populaţia s-ar putea supăra, ceea ce nu este bine pentru stat.

La cinci luni din 2021 (ianuarie – mai), veniturile bugetului au crescut cu 23% (asta pentru că au intrat în buget şi banii din scutirile din trecut), iar cheltuielile cu 9,5%. Este un început de consolidare fiscală, dar deficitul nominal a avansat cu încă 26 de miliarde de lei. În aprilie (ultimele date ale Finanţelor) datoria publică ajunsese la 49,9% din PIB (526,6 mld. lei, cu un plus de 27,5 mld. lei faţă de decembrie 2020).

„Anii ce vin rămân foarte complicaţi. Nu numai că procesul de consolidare fiscală/bugetară în România reclamă o disciplină a paşilor de ajustare, dar şi contextul internaţional, în pofida redresării economice evidente, rămâne cu multe incertitudini şi riscuri. Datoriile publice şi private au crescut mult în numeroase ţări, există presiuni inflaţioniste puternice care pot influenţa aşteptări inflaţioniste, există tensiuni geopolitice şi riscuri neconvenţionale de genul atacurilor informatice care primejduiesc componentele de bază ale infrastructurii critice a unei ţări“, arată raportul Consiliului Fiscal.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.