Anul 2021 reprezintă o provocare importantă pentru România deoarece trebuie să dea startul unui proces amplu de consolidare fiscal-bugetară care să urmărească reducerea graduală a deficitului pe parcursul următorilor ani, se arată în raportul pe 2020 al Consiliului Fiscal.
Poziţia finanţelor publice este complicată de nivelul ridicat al deficitului structural (7,5% din PIB potenţial în anul 2020, potrivit estimării CE), astfel că cea mai mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală şi se va manifesta şi în viitor.
Proiectul de buget pe anul 2021 şi SFB 2021-2023 semnalează o modificare de abordare a politicii fiscal-bugetare comparativ cu anii anteriori, fiind proiectată o corecţie graduală a deficitelor pe termen mediu, precum şi o altă filozofie de construcţie a bugetului public din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice.
În opinia Consiliului Fiscal, deşi procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale, o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli fiind foarte dificilă şi improbabil a se concretiza la nivelurile estimate de Ministerul de Finanţe.
În acest sens, o creştere a veniturilor bugetare ca pondere în PIB ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare.
De asemenea, analiştii Consiliului Fiscal apreciază, pe baza execuţiei bugetare din primele 4 luni ale anului, că ţinta de deficit bugetar pentru anul 2021 este fezabilă, fiind posibile chiar evoluţii mai favorabile decât cele avute în vedere la construcţia proiectului de buget.
Acest fapt este atribuibil unei execuţii mai bune în raport cu proiecţiile iniţiale a veniturilor bugetare, având drept surse principale revenirea economică mai rapidă faţă de aşteptări şi evaluarea conservatoare a veniturilor bugetare de către MF care, în proiectul de buget, a luat în considerare o recuperare limitată a sumelor amânate la plată în anul 2020 de către agenţii economici.
Comisia Europeană şi respectiv FMI anticipează pentru România o creştere economică de 5,1% şi respectiv 7% în anul 2021. BNR prognozează o creştere a inflaţiei IPC la nivelul de 4,1% la finalul anului.
Pe de altă parte, cheltuielile bugetare aferente execuţiei din primele 4 luni ale anului relevă alocări probabil insuficiente la nivelul cheltuielilor de personal, a celor de asistenţă socială, precum şi a celor cu bunuri şi servicii.
Această situaţie ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea asigurării unui control strict al cheltuielilor bugetare pentru anul în curs.
În condiţiile în care veniturile bugetare în plus faţă de cele proiectate în buget vor fi, probabil, mai ridicate comparativ cu necesarul de alocări suplimentare pentru cheltuieli permanente, CF recomandă ca diferenţa favorabilă să fie utilizată pentru reducerea deficitului bugetar din anul 2021, uşurând astfel efortul de consolidare fiscal-bugetară în anii următori.
”Anii ce vin rămân foarte complicaţi. Nu numai că procesul de consolidare fiscală/bugetară în România reclamă o disciplină a paşilor de ajustare, dar şi contextul internaţional, în pofida redresării economice evidente, rămâne cu multe incertitudini şi riscuri. Datoriile publice şi private au crescut mult în numeroase ţări , există presiuni inflaţioniste puternice care pot influenţa aşteptări inflaţioniste, există tensiuni geopolitice şi riscuri neconvenţionale de genul atacurilor informatice care primejduiesc componentele de bază ale infrastructurii critice a unei ţări”, se arată în raport.
Astfel, chiar dacă se produce corecţia macroeconomică necesară, evoluţii nefavorabile pe plan internaţional pot afecta negativ costul finanţării României.
Potrivit Consiliului Fiscal, înăsprirea condiţiilor de finanţare este de corelat şi cu posibile ieşiri de fonduri din economiile emergente. De aceea, deşi pandemia nu este definitiv învinsă, ceea ce reclamă programe de sprijin în economie şi în sectorul medical, în măsura în care putem încheia anul 2021 cu un deficit inferior celui prognozat, este indicat să se folosească aceste rezerve pentru sprijinirea consolidării bugetare.
În consecinţă, cu atât mai acută este nevoia pentru România de a valorifica la maxim fondurile europene incluse în cadrul financiar multianual şi în PNRR.
”Consolidarea macroeconomică, este de subliniat, nu derivă din PNRR, ci din faptul că nu se poate persista cu deficite bugetare mari care ar invalida orice scenariu de stabilizare a datoriei publice ca pondere în PIB, care ar destabiliza economia şi ar forţa o corecţie dezordonată, cu mari daune economice şi sociale”.
Altfel spus, nu PNRR cere consolidarea bugetară, ci raţiunea economică care reclamă o reducere a dezechilibrelor (bugetar şi extern) în mod credibil, într-un viitor prefigurabil. Această corecţie ţine cont de impactul pandemiei şi de suspendarea regulilor fiscale în 2021 şi 2022. Fondurile europene şi PNRR ajută la o realizare mai uşoară a corecţiei macroeconomice şi la creşterea robusteţii economiei româneşti,se mai spune în raportul Consiliului.
