Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) instituit de Comisia Europeană la data aderării României la UE (2007) trebuie tratat separat de aderarea la Spaţiul Schengen a susţinut astăzi purtătorul de cuvânt al Executivului de la Bruxelles, Mark Gray, potrivit căruia şi România şi Bulgaria îndeplinesc creieriile aderării la spaţiul fără frontiere.
Gray a făcut aceste observaţii astăzi, la prezentarea, la Bruxelles, a raportului privind progresele în justiţie, raport fundamentat în baza MCV.
Ce spune Gray, poziţie care aparţine şi şefului Comisiei Durao Barroso: Bulgaria şi România trebuie tratate corect. De ce? Pentru că, sub motivul rapoartelor insuficient de încurajatoare pe Justiţie, unele ţări UE au amânat să-şi dea acordul asupra integrării celor două ţări în spaţiul fără frontiere.
Raportul pe Justiţie prezentat astăzi este unul în general pozitiv, dar recomandă ca România să se concentreze pe echilibrarea resurselor între instanţe pentru a se asigura aplicarea corectă a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Ca lucru pozitiv, documentul notează accelerarea de către Înalta Curte de Casaţie a condamnărilor în cazurile de corupţie la nivel înalt; sunt notate progrese în combaterea corupţiei; progrese sunt constatate în dreptul DNA şi ANI (Agenţia Naţională de Integritate).
Comisia notează că noul Cod civil a intrat în vigoare în octombrie 2011, iar Codul de procedură civilă urmează să intre în vigoare în iunie 2012. România a accelerat procesul de judecare a cazurilor de corupţie la nivel înalt şi s-au înregistrat progrese în cadrul Parlamentului în ceea ce priveşte proiectul de lege privind confiscarea extinsă.
Documentul spune că a fost elaborată o amplă strategie naţională anticorupţie şi menţionează domeniile în care se aşteaptă mai multe progrese în lunile următoare; punerea în aplicare a noilor Coduri; consolidarea integrităţii şi responsabilităţii în cadrul sistemului judiciar; creşterea efectului de descurajare al urmăririi judiciare în cazurile de corupţie la nivel înalt şi garantarea unui sprijin larg acordat la nivel politic strategiei naţionale anticorupţie.
Raporuul analizează perioada scursă de la ultimul document de acest fel, iulie 2011.
Acesta a fost şi el în general pozitiv, dar nu suficient pentru unele ţări care leagă progresele din Justiţie de admiterea în Schengen, aşa cum face Olanda, acum ultimul stat care se mai opune admiterii României şi a Bulgariei în Spaţiul Schengen.
Administraţia de la Bucureşti prin preşedintele Traian Băsescu este sceptică şi nu crede că raportul de astăzi va schimba starea de lucruri.
Preşedintele a susţinut săptămâna trecută că Olanda practică un abuz. El a criticat, totodată, lumea politică pe motivul că prin acţiunile sale din trecut a aruncat umbre asupra rapoartelor UE, oferind motive de refuz pentru cei care nu doresc România în Schengen.
"Am remarcat abuzul Olandei împotriva României şi a Bulgariei. Acest lucru ne face suspicionşi, dacă nu cumva se petrece şi din partea altor state. România are dreptul să fie în Schengen. Riscul s-a petrecut pentru că în guvernul olandez au pătruns partide antieuropene. Nu este un risc de neluat în seamă (ca el să se petreacă şI cu alte state -n.n.).
Olanda a blocat în repetate rânduri aderarea României la Schengen spre disperarea administraţiei de la Bucureşti şi a preşedintelui care îşi făcuse din acest deziderat unul dintre obiectivele celui de-al doilea mandate al său. Nu există, aşadar, niciun semnal că Olanda îşi va schimba percepţia la summitul UE de primăvară, unde va fi, din nou, examinată cererea României şi a Bulgarei de a adera la Spaţiul fără frontier.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
