Această alocare financiară face parte dintr-un plan mai amplu de refacere a întregului sistem de irigaţii, un proiect pe care fostul ministru al agriculturii Daniel Constantin l-a estimat la 1,4 mld. de euro, adică în jur de 150 mil. de euro anual, astfel ca, în decurs de câţiva ani, infrastructura principală de irigaţii să fie refăcută. „Avem un imens potenţial agricol, dar agricultura performantă întârzie să apară pentru că stăm la mila Domnului. Anul trecut au fost probleme cu seceta. Există o lege promulgată din noiembrie 2015 care prevede alocarea de la bugetul statului, pentru acest an, a 145 mil. euro pentru refacerea infrastructurii principale de irigaţii. Şase luni s-a stat degeaba. Din păcate, anul acesta este pierdut, cu siguranţă nu se pot vedea măsurile implementate“, a declarat Camelia Şucu, proprietara Pieţei de Gros Abundia din Bucureşti, în cadrul unei conferinţe organizate de Coaliţia pentru Dezvoltarea României.
În 1989 suprafaţa irigată a României era de 3,2 mil. de hectare, faţa de 145.000 de hectare irigate la sfârşitul anului 2014, lipsa unui sistem eficient de irigare fiind unul din principalele motive pentru rezultatele slabe din producţia agricolă anuală, deoarece agricultură românească este încă prea dependentă de condiţiile meteorologice.
Purcariu Mircea, directorul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Arad, confirmă că în judeţul său nu au ajuns bani din alocarea financiară pentru refacerea infrastructurii principale a sistemelor de irigaţii.
„Din câte ştiu eu bugetul ANIF este de 20 milioane de lei pentru toată ţara. Legea este blocată pentru că nu are norme de aplicare, deci în judeţul Arad nu au ajuns bani“, a declarat el pentru ZF.
Nici banii alocaţi pentru cadastrarea trenurilor agricole nu au fost utilizaţi, astfel că din aproximativ 317 mil. de euro câte au fost alocate României pentru înregistrarea terenurilor agricole (250 mil. euro din fonduri europene, restul din bugetul de stat), niciun ban nu a fost folosit, potrivit reprezentanţilor coaliţiei, care consideră lipsa cadastrării terenurilor agricole, unul din principalele motive pentru care fermierii nu primesc finanţare de la bănci.
„Banii pentru cadastrare au fost alocaţi pe când era Daniel Constantin ministru al agriculturii şi Dragnea la Dezvoltării (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – n.red). Am făcut presiune în 2014 să fie implementat acest proiect din moment ce erau bugetate milioane de euro. De ce nu a fost absorbit niciun leu din aceşti bani alocaţi? Fără cadastrare lipseşte noţiunea de finanţare a agriculturii. Neavând pământul cadastrat agricultorul îşi diminuează posibilitatea de a fi finanţat din sistemul tradiţional bancar“, a declarat Jean Valvis, proprietarul brandurilor Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti, în cadrul aceleaşi conferinţe.
Potrivit Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, doar în jur de 11% din terenurile agricole din România sunt înscrise în cadastru, din 14,6 mil. de hectare cât reprezintă suprafaţa agricolă a României.
Până în 2020, România are termen limită să înscrie toate trenurile agricole în cadastru pentru că altfel fermierii riscă să-şi piardă subvenţiile, plăţile urmând să fie efectuate numai pe baza identificării cadastrale a terenurilor.
Coaliţia pentru dezvoltarea României este formată 45 de organizaţii sau membrii asociaţi din care fac parte şi reprezentanţi ai marilor companii din agrobusiness.
