Caută doar în titlu
Eveniment

Cartofii şi murăturile strică petrecerea la BNR: inflaţia de 4% este în jos, dar nu suficient

Sunt trei produse care ies din ies „din sche­mă“, comentează Adrian Vasi­les­cu,  principalul consilier al guverna­to­ru­lui Mugur Isărescu: cartofii, conservele şi ouăle.

„Pentru sfârşitul anului păstrăm prog­noza de 3,5% cu menţionarea ris­curilor“, a comentat săptămâna tre­cu­tă şi guvernatorul BNR, la pre­zen­tarea „Ra­portului trimestrial asupra in­flaţiei“.

Inflaţia anuală scade, dar ceea ce surprinde este creşterea ei lună la lună. În octombrie, faţă de septembrie, inflaţia a crescut cu 0,52%. Sunt produse ale căror preţuri au scăzut, dar şi unele ale căror preţuri au fost umflate serios. Preţul cartofilor a crescut, de exemplu, cu 5,48%. Legumele şi conservele au crescut cu peste 6%. Toamna oamenii pun murături şi fac provizii şi preţurile cresc, prin urmare.

Sunt trei produse care „strică piaţa“, se plânge Adrian Vasilescu: cartofii, le­gumele şi conservele şi ouăle. Datele arată că în octombrie, faţă de septem­brie ouăle s-au scumpit cu 2,7%, car­to­fii cu 4,5% şi legumele şi conservele de le­gume cu 6,5%.

Asta face inflaţie doar pe seama măr­furilor alimentare. Pe zona pro­du­selor nealimentare, cea mai mare bătaie de cap o dau „combustibilii“ - un plus de 1,7%, lună la lună, din cauza avan­sului preţurilor de pe piaţa externă.

BNR a pus pariu pe o inflaţie anuală care să nu depăşească 3,5% (plus-minus 1%).

O inflaţie atât de înaltă este stânjenitoare pentru toţi. Pentru populaţie, în primul rând. Pentru că, dacă salariul mediu net a crescut cu 13% în septembrie, de pildă, salariul real a consemnat un plus de doar 7,7%, din cauza inflaţiei. Este stânjenitoare pentru guvern, care trebuie să explice, întrucât majorarea salariilor a condus, în opinia multor economişti,  la această inflaţie ridicată. Este stânjenitoare pentru BNR, care are ca principală sarcină tocmai menţinerea inflaţiei într-un ţarc, astfel încât să nu provoace stricăciuni prin împrejurimi.

„Suntem în ţintă“, spune Adrian Vasilescu, care a anunţat că a finalizat un studiu amănunţit asupra inflaţiei şi a evoluţiei ei. Potrivit datelor INS de luni, preţurile de consum, în octombrie comparativ octombrie 2017 au crescut cu 4,3%, faţă de o creştere de 5% în septembrie 2018 / septembrie 2017.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) din octombrie a fost de 4,2%. Datele Eurostat care ar urma să apară astăzi vor arăta, foarte probabil, că aceasta este cea mai ridicată inflaţie din rândul ţărilor UE. Nu poate să nu se facă o legătură aici: avem una dintre cele mai bune creşteri economice din UE, dacă nu cea mai bună, dar şi cea mai ridicată rată a inflaţiei.

Comisia Naţională de Prognoză estimază, în ultima revizuire a prognozei macroeconomice, o inflaţie, la final de an, de 3,5% (2,8% în 2019). În ultima prognoză, publicată săptămâna trecută, Comisia Europeană, în previziunile economice de toamnă, a revizuit, la 4,3%, prognoza de inflaţie pentru 2018, faţă de 4,2% c‚t indica în primăvară. Comisia estimează inflaţia în baza Indicelui Armonizat al Preţurilor de Consum.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.